Datele contabilizate dupa primele sase luni reaprind optimismul in tabara BNR, in ceea ce priveste inflatia pe 2006: daca in mai prognozele mergeau catre 6,85%, acum exista speranta unui 6-6,1%. Facand abstractie de relevanta acestui indicator, despre care am tot scris in nenumarate randuri, trebuie remarcata cerbicia cu care Mugur Isarescu se bate pentru a-si atinge tinta.
De data aceasta, principalele solutii care au facut ca acul busolei sa indice cifra dorita de BNR au fost agricultura si intrarile de tigari si alcool fara forme legale. Daca agricultura a fost mai mereu teren de manevra pentru cei care manuiesc mediile ponderate (ba se ieftineau cartofii, ba ouale, dupa caz), contrabanda reprezinta un mijloc mai putin ortodox de stopare a cresterii preturilor. Totusi, desi pana acum celebra taxa pe viciu a urcat inflatia cu 0,85%, e posibil ca acel 1,1% previzionat de BNR in mai sa fi fost putin exagerat. Desi multi ar fi tentati sa spuna ca aparenta plafonare a preturilor la alcool si tutun se datoreaza reducerii profiturilor producatorilor, in realitate concurenta facuta de produsele de contrabanda este cauza principala a fenomenului.
Unii carcotasi spun ca, in conditiile in care principala sursa de inflatie raman preturile administrate, e firesc sa se caute solutii de dispersare a efectelor acestora. Si nici macar nu e prea greu: desfiintezi pretul de referinta la energie termica, calculezi inflatia in cat mai multe si sofisticate moduri etc.
Rezultatul pozitiv ramane insa efemer, romanul confruntandu-se cu realitatea imediat ce cheltuieste primul salariu.
Dupa o lunga perioada de timp in care ingrijorarea a fost cuvantul de ordine la Banca Nationala a Romaniei, se pare ca undeva in zare apare luminita de la capatul tunelului. Folosind mijloace mai mult sau mai putin ortodoxe, guvernatorul Mugur Isarescu trage de indicele preturilor de consum spre pragul maxim prognozat de 6%. Pana acum, eforturile dau roade si se merge pe ideea ca vom avea la 31 decembrie o inflatie maxima de 1,1%. Lupta insa e departe de a fi incheiata, iar invingatorul mai are de asteptat pana sa-si puna cununa de lauri pe cap.
BNR estimeaza pentru sfarsitul acestui an o rata a inflatiei de 6,1%, cu 0,7 puncte sub previziunea anterioara, existand sanse mari ca rata anuala sa se incadreze in tinta, respectiv 5% plus/minus un punct, a declarat ieri guvernatorul bancii centrale, Mugur Isarescu.
-Avem o sansa mare sa ne incadram in tinta. Exista inca riscuri, mai ales din partea preturilor volatile, care nu trebuie sa mai scada, dar pot sa stationeze, si nu ne va ajuta-, a explicat Isarescu.
Guvernatorul BNR a aratat ca inflatia de baza Core2 (exclusiv preturi administrate si volatile) s-a plasat de la inceputul anului la 2,7%, nivel care se apropie de pragul de 2% urmarit de tarile cu preturi stabile. Numai ca, in aceste state, reducerea inflatiei se simte din plin si in buzunarele cetatenilor, nu numai pe tablourile statistice.
Devenim vegetarieni
Evolutia preturilor mai buna decat anticipatiile este explicata de Isarescu prin modificarile datelor din interiorul componentei Indicelui Preturilor de Consum, respectiv evolutiei bune a inflatiei de baza, impactului sub prognoza al taxei pe viciu si evolutiei preturilor volatile, in special alimentare. Cel mai mare ajutor primit de statisticienii de la BNR a venit din partea agriculturii, care se pare ca anul acesta va contribui si la cresterea Produsului Intern Brut (PIB). Daca nu cumva toamna in loc sa numaram recoltele vom contabiliza iar inundatii. Nu este pentru prima data cand transformarea romanului de rand in vegetarian, mare consumator de legume si fructe, conduce la salvarea cresterii preturilor de consum. Ca e vorba de cartof sau ca e vorba de oua sau carne de pasare, alimentele inregistreaza mereu ieftiniri atunci cand e nevoie.
Contrabanda plafoneaza tigarile si alcoolul
Impactul introducerii taxei pe viciu asupra cresterii preturilor de consum a fost de 0,85 puncte procentuale, sub prognoza de 1,1 puncte realizata de BNR in martie, dar este posibil si un efect intarziat in luna august, a declarat ieri guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.
Banca centrala apreciaza ca o parte din socul introducerii noii taxe a fost absorbit de producatorii de tutun, care si-au diminuat marjele de profit.
Alti factori care au dus la limitarea efectelor taxei de viciu au fost stocurile realizate de comercianti si marfa fara formalitati vamale.
Practic, ceea ce era de asteptat s-a si intamplat: desi consumul de tigari si alcool a ramas neschimbat, dupa cum o dovedesc si vanzarile estimate, preturile nu au marcat urcusul obisnuit pentru o introducere de noi taxe de un asemenea nivel. Mai pe romaneste spus, contrabanda a luat amploare, o probeaza si capturile substantiale ale organelor de control, iar producatorii interni de tigarete si alcool nu au putut sa ridice tarifele prea sus datorita concurentei neloiale. Ei avertizasera despre acest fenomen inca de la lansarea ideii unei taxe pe viciu.
Presa se desteapta
Guvernatorul BNR s-a laudat cu acest prilej si cu imbunatatirea relatiei cu presa. Recunoscut pentru raspunsuri acide la intrebari mai putin pertinente, Isarescu a conchis ca mesajele trimise prin comunicate de presa sunt din ce in ce mai bine decodificate de jurnalisti. Meritul apartine insa in mare masura claritatii mesajului transmis de catre banca centrala, a lasat sa se inteleaga oficialul. Nu a trecut prea multa vreme de la momentul in care acelasi personaj spunea ca, pentru binele pietei, nu e rau sa persiste o perdea de fum asupra evolutiilor viitoare. Problema care se pune insa e alta: nu jurnalistii trebuie sa prinda mesajul, care poate fi manipulator, ci destinatarul final, consumatorul. Iar acesta nu crede in vorbe, ci in ceea ce simte in buzunar.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
