Amprenta organelor consultative ale UE asupra politicilor nu se măsoară în mod sistematic

Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor întâmpină adesea dificultăți în a-și emite avizele în fereastra de oportunitate necesară pentru ca acestea să poată avea o influență asupra procesului decizional la nivelul UE. Aceasta este concluzia unui raport special publicat astăzi de Curtea de Conturi Europeană. Ambele organisme au fost înființate pentru a servi drept punte între factorii de decizie politică și membrii societății și alte părți interesate. Ele nu evaluează însă în mod sistematic cum se reflectă avizele lor în versiunea definitivă a actelor legislative ale UE și nu dispun de criterii transparente pentru selecția experților care contribuie cu cunoștințe specializate.

Comitetul Economic și Social European (CESE) și Comitetul European al Regiunilor (CoR) sunt organele consultative ale Uniunii Europene instituite prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). CESE este alcătuit din reprezentanți ai angajatorilor, ai lucrătorilor și ai societății civile. CoR este vocea oficială a reprezentanților aleși ai autorităților locale și regionale. Pe de o parte, CESE și CoR pot oferi consiliere din proprie inițiativă. Pe de alta, ele trebuie consultate atunci când Comisia Europeană prezintă propuneri legislative Parlamentului European și Consiliului în anumite domenii („sesizări obligatorii”), deși avizele rezultate nu au o forță juridică obligatorie.

„Prin rolul lor consultativ, Comitetul Economic și Social European și Comitetul European al Regiunilor sunt menite să contribuie la participarea democratică și la legitimitatea procesului de elaborare a politicilor”, a declarat doamna Katarína Kaszasová, membra Curții responsabilă de acest audit. „Contribuția lor trebuie însă să fie mai promptă. În plus, ele ar trebui să evalueze impactul rezultatului muncii lor într-un mod sistematic.”

Auditorii au examinat întregul proces de elaborare a avizelor – de la planificarea strategică până la măsurarea impactului – din perioada 2019-2024. Ei au constatat că ambele comitete dispun de norme și orientări clare care asigură un nivel consecvent de calitate și de standardizare. Contribuțiile principale pentru avize provin de la membrii comitetelor, care pot recurge la sprijinul experților. Aceștia din urmă nu sunt remunerați pentru activitatea lor, dar au dreptul la rambursarea cheltuielilor de deplasare și la indemnizații forfetare de deplasare și de ședință. Ambele comitete se bazează în mare măsură pe experți, dar niciunul nu dispune de criterii transparente pentru selectarea acestora. În opinia auditorilor, comitetele sunt expuse astfel unui risc de părtinire, unui risc de transparență redusă și, în cele din urmă, unui risc reputațional. Ar trebui deci definite și făcute publice criterii de selecție a experților. În plus, ar trebui să existe un registru central de experți în care să se înregistreze experții consultați și serviciile pe care aceștia le-au furnizat în trecut, precum și domeniile lor de specialitate (deocamdată, numai CESE are un astfel de registru).

Influența pe care un aviz o poate avea asupra elaborării politicilor depinde foarte mult de momentul în care acesta este emis. Or, avizele nu sunt întotdeauna comunicate în timp util pentru a putea influența legiuitorii UE în luarea deciziilor. În perioada 2019-2024, CESE a emis 84 % dintre avizele privind sesizările obligatorii înainte de votul în comisia parlamentară, în timp ce CoR a respectat termenele în doar 74 % din cazuri. Niciunul dintre comitete nu dispune de un instrument automatizat cu ajutorul căruia să monitorizeze în mod consecvent și sistematic respectarea termenelor, să transmită informații cu privire la apropierea termenelor instituționale și politice sau să emită alerte automate în cazul în care avizele riscă să depășească termenele. Nu în cele din urmă, Comitetele monitorizează raza de acțiune a avizelor lor, însă se axează mai mult pe vizibilitate și pe volum, și mai puțin pe impact. Auditorii recomandă introducerea unor indicatori calitativi și bazați pe rezultate, cum ar fi măsura în care avizele se reflectă în legislația finală.