Acasă Actualitate Antonescu, obligat definitiv de CCR să țină cont de referendumul privind...

Antonescu, obligat definitiv de CCR să țină cont de referendumul privind Parlamentul unicameral

DISTRIBUIȚI

În stilul politicianist caracteristic, președintele PNL Crin Antonescu a anunțat ieri, în calitatea sa de președinte al Comisiei pentru revizuirea Constituției, că nu dă doi bani pe rezultatele referendumului din 2009 care stabilit, prin votul românilor, Parlament unicameral și maxim 300 de parlamentari. Motivul? Binecunoscut: Traian Băsescu. „Eu cred că trebuie evitat pericolul de a ne angaja în polemică meschină, sub nivelul și sub miza revizuirii, la care ne invită sau provoacă actualul președinte. Nu am de gând nici aici să polemizez cu domnia sa, dar trebuie să spun că nu acceptăm să ni se impună premisa pe care domnul Traian Băsescu o consideră fundamentală, anume cea referitoare la un Parlament unicameral pentru că așa s-a pronunț electoratul la un moment dat și nu acceptăm să ni se impună premisa de a porni revizuirea pe un proiect pe care, fără cosultare, fără dezbatere parlamentară, instituția prezidențială sau un grup de consilieri au încercat să-l impună“, a declarat ieri Antonescu pe un ton apăsat. Nu Traian Băsescu îi impune lui Antonescu să țină cont în procesul de revizuire a Constituției de rezultatele referendumului din 2009 ci chiar Curtea Constituțională care a stabilit cu unanimitate de voturi, prin Decizia nr.682 din 27 iunie 2012,  că referendumul din 2009, la care românii au stabilit în proporție de peste 80% Parlament unicameral și maxim 300 de parlamentari, trebuie respectat întrucât e vorba de suveranitatea poporului . Articolul  2 din Constituția României este cât se poate de clar,  precizând, la aliniatul 1 că "Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum“ iar la aliniatul 2 că  „Nici un grup și nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu“.

Referendumul – manifestare a suveranității poporului

Revenind la Decizia nr.682 a CCR din 27 iunie 2012, luată cu unanimitate de voturi de către judecătorii constituționali, trebuie să precizăm că ea a venit în urma sesizării unor parlamentari PDL care au ridicat obiecții de neconstituționalitate la Legea privind modificarea și completarea Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaților și a Senatului. În urma acestei sesizări, Curtea  a constatat că, „la data de 22 octombrie 2009, Președintele României, după consultarea Parla­men­tului, a emis Decretul nr.1.507 pentru organizarea unui referendum național, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009, prin care a chemat poporul român să-și exprime voința cu privire la două probleme de interes național: trecerea la un Parlament unicameral și reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane.“ Or, susțin magistrații de la CCR în decizia lor,  referendumul, „indiferent de caracterul său – decizional sau consultativ – cum este cazul referendumului național din anul 2009, reprezintă o modalitate de exercitare a suveranității naționale.“ ?ê?£i, pentru a fi cât se poate de clari, judecătorii de la CCR fac referire în decizia lor la același  art.2 din Constituție care prevede în acest sens că „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.“ Cu privire la acest text din Legea fundamentală, Curtea Constituțională a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, că „exprimă voința constituantului român, potrivit căreia, în cadrul democrației reprezentative, suveranitatea națională aparține într-adevăr poporului român, însă aceasta nu poate fi exercitată într-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirectă, mijlocită, prin procedeul alegerii organelor reprezentative. Modalitatea de constituire a acestora din urmă reprezintă expresia suveranității naționale, manifestată prin exprimarea voinței cetățenilor în cadrul alegerilor libere, periodice și corecte, precum și prin referendum“.Extrem de interesant este faptul că magistrații de la CCR au precizat în decizia lor și pozițiile contradictorii în care se pot afla la un moment dat poporul și reprezentanții săi:“Întrucât pot exista situații în care problematica asupra căreia poporul este chemat să își exprime voința să afecteze interesele reprezentanților aleși (cum este cazul reducerii numărului de parla­mentari sau al reducerii indemni­zațiilor parlamentarilor), Comisia de la Veneția, în documentul intitulat Linii directoare pentru organizarea referendumului, adoptat la cea de-a 68-a sesiune plenară (13-14 octombrie 2007), a reținut că efectele referendumului trebuie să fie expres prevăzute în Consti­tuție sau prin lege, fie că referendumul este consultativ, fie că este decizional“. Cu alte cuvinte , efectele referendumului din 2009 trebuie să se regăsească în noua Constituție, fie că vrea sau nu Crin Antonescu. Iar pentru a sublinia acest aspect decizia CCR precizează că „Nici nu ar fi admisibil într-un stat de drept ca voința populară, exprimată cu o largă majoritate (în cazul de față, 83,31% dintre voturile valabil exprimate), să fie ignorată de reprezen­tanții aleși ai poporului“.

Practica democratică

Potrivit aceluiași document „practica statelor democratice relevă faptul că reprezentanții poporului sunt în mod substanțial legați de rezultatele consultărilor populare. Astfel, de exemplu, în Norvegia, un referendum consultativ a condus, în anul 1972, la respingerea aderării la Comunitățile Europene, în contextul în care majoritatea membrilor Parlamentului erau în favoarea aderării. Tot astfel, în Dane­marca, un referendum consultativ a permis ca Actului Unic European, inițial respins de Parlamentul danez, să fie ratificat. Așadar, chiar dacă, teoretic, reprezentanții aleși ai poporului sunt liberi să decidă distinct de voința populară, în practică se supun acestei voințe“. Prin urmare, reprezentanții USL care se înghesuie zilele acestea să declare că nu vor ține cont de rezultatele referendumului din 2009, din diverse motive, majoritatea de ordin politicianist, trebuie să se supună voinei poporului, așa cum a decis Curtea Constituțională. Decizia Curții oferă un răspuns și pentru cei care clamează public faptul că referendumul din 2009 a fost unul consultativ și nu unul decizional și prin urmare respectarea lui nu e imperativă: „ ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinței populare – această voință nu poate fi ignorată de aleșii poporului, întrucât este o expresie a suveranității naționale –, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenția altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voința exprimată de corpul electoral“ . Astfel, nu se pune problema nerespectării rezultatului referendumului consultativ așa cum și-ar dori zilele acestea Antonescu &co. Potrivit Deciziei luate în vara anului trecut de către CCR „Această interpretare se întemeiază și pe principiul loialității constituționale, desprins și interpretat prin coroborarea dispozițiilor constituționale ale art.1 – Statul român, art.2 – Suveranitatea și art.61 – Rolul și structura (Parla­mentului), principiu care, în această materie, impune ca autoritățile cu competențe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referen­dumului (în cazul de față Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze și să identifice modaliăți de punere în practică a voința exprimată de popor. O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exercițiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.“ or, nu e cazul , după cum concluzionează judecătorii de la Curtea Constituțională care, în finalul deciziei au scris negru pe alb:“ Pentru aceste considerente, Curtea constată că regle­mentarea unor prevederi prin care se tinde la o soluție legislativă care nu respectă voința exprimată de popor la referendumul consultativ menționat este în contradicție cu prevederile constitu­ționale ale art.1, 2 și 61.“ Adică este ne-cons-ti-tu-țio-na-lă!!! Se aude domnul Crin Antonescu? Nu trebuie să respectați ce spune Băsescu , dar ce spune Curtea Constituțională trebuie să puneți în practică, întrucât, așa cum se afirmă la finalul Deciziei 682 din 27 iunie 2012 , aceasta este „Definitivă și general obligatorie“.

Mostra de „profesionalism“ a lui Chiuariu: Bicameralismul a fost decis la parlamentare, când referendumul din 2009 a fost anulat
Fost ministru al Justiției, senatorul liberal Tudor Chiuariu nu face altceva decât să dovedească prin declarațiile sale că una din cele mai înțelepte decizii ale lui Traian Băsescu a fost să scape justiția română de un asemenea ministru. Avocat de meserie, ce-i drept cu studii la particulară, Chiuariu a declarat ieri că  menținearea sistemului bicameral la momentul revizuirii Constituției a fost decis de electorat la alegerile parlamentare din 2012, când efectele referendumului din 2009 privind Parlamentul unicameral au fost anulate.
Întrebat cum va respecta USL voința populară exprimată în 2009 pentru unicameral și 300 de parlamentari, Chiuariu ne-a oferit o mostră de „profesionalism“ în domeniul științelor juridice cum rar ne-a fost dat să întâlnim: „Voința populară este intermediată de reprezentanții legitimi în Parlament, probabil că dacă am face mâine un referendum privind desființarea Parlamentului s-ar putea să avem un rezultat surprinzător. Asta nu înseamnă că a doua zi vom desființa Parlamentul. Suveranitatea poporului a fost exprimată ultima dată la alegerile legislative, în care noi am spus înainte în ce sens vrem să revizuim Constituția și că nu vom renunța la bicameralism, care e principiul de organizare al tuturor democrațiilor civilizate“, a explicat Chiuariu.El a fost întrebat dacă alegerile din toamna lui 2012 au anulat efectele referendumului din 2009 și bineânțeles răspunnsul a fost unul pe măsura sa. „Evident, asta este ultima exprimare populară în sensul în care noi am spus, da, vom revizui Constituția, da, vrem un parlament bicameral“, a replicat senatorul PNL.

Iulia Nueleanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.