Autonomia maghiarilor de peste granițe, problemă de siguranță națională pentru regimul Viktor Orban

Dacă la începutul mandatului său, Viktor Orban se angaja să unească spiritual cele circa 15 milioane de maghiari de pe tot mapamondul, ieri, a venit rândul ca acest gând să fie transpus în litera legii. ?ê?£i nu oriunde, ci în noua strategie națională de securitate care vine cu noi prevederi legate de drepturile, libertățile și mai ales autonomia maghiarilor care trăiesc în statele vecine acestei țări. Noul document se concentrează în special pe comunitățile de la granițele de est (România) și sud (Serbia – Voivodina), acolo unde, pentru securitatea Ungariei, „stabilitatea și promovarea valorilor democratice de-a lungul granițelor de est și de sud este esențială“. Agenția de presă MTI a scris că autoritățile de la Budapesta sunt de părere că astfel de comunități maghiare ar trebui să rămână și să prospere în țările lor și să beneficieze de o „formă de autonomie adecvată situației lor“. Cum dezideratul promovat de formațiunile politice din România face referire la autonomie teritorial-administrativă, acest fenomen va fi sprijinit nu numai declarativ de către autoritățile de la Budapesta care vinperiodic în România, ci și de către autoritățile care se preocupă de securitatea acestei țări.
Acest demers are și o împachetare în ambalaj democratic. „Prin legăturile sale cu comunitățile etnicilor maghiari și susținând eforturile lor, Ungaria contribuie la stabilitatea din regiune și consolidează relațiile de vecinătate“, se spune în textul noii strategii.

Jobbik își impune dorința împreună cu Fidesz

O formulare la fel de ambiguă se regăsește și la capitolul luptei împotriva extremismului, fenomen în continuă creștere în Ungaria. În ceea ce privește extremismul, strategia afirmă că o consolidare a monopolului statului asupra măsurilor de aplicare a legii ar putea reuși suprimarea grupărilor extremiste. Dar pentru un rezultat sustenabil, problemele sociale care stau la baza simpatiei față de extremism trebuie tratate eficient. Printre aceste probleme se regăsesc și ura extremiștilor maghiari față de străini, evrei și țigani. Cu toate acestea, partidul de extremă dreaptă Jobbik se află în coaliția aflată la guvernare alături de Fidesz, formațiune condusă de premierul Viktor Orban. Aflat în România în vara anului trecut, cu ocazia desfășurării, la Gheorghieni, a celei de-a VII-a ediție a Taberei EMI, liderul Jobbik, Vona Gabor, afirma că ideea autonomiei ar trebui dezbătută și clarificată în primul rând în patria mamă, adică în Ungaria. „Ar trebui ca dorința de obținere a autonomiei teritoriale pentru regiunile din afara granițelor Ungariei locuite preponderent de maghiari, care au aparținut patriei mamă înainte de Trianon, să fie clarificată în primul rând în Ungaria“, a afirmat politicianul maghiar. Practic, dorința de astă vară a lui Vona Gabor s-a materializat în noul document privind securitatea națională a Ungariei.

Apel la unitate

Dacă până acum UDMR era blamat și acuzat de „colaboraționism“ cu partidele românești, președintele CNMT Laszlo Tokes și-a schimbat și el discursul politic și a invitat la uniune toate partidele maghiare. El a spus, marți, la Sfântu Gheorghe, că după recensământul de anul trecut, „este clar“ că maghiarii, „dacă nu se unesc, nu vor reuși să dobândească drepturile de bază“, respectiv „autonomia, care se cuvine să fie acordată“. „Mai ales înainte de Congres (PPMT), ar trebui să decidem just și să fim conștienți de situația în care facem această politică. (….) Totodată, mă gândesc și la posibilii parteneri ai noștri pe plan local și județean, atât din sfera civică, cât și celelalte partide, UDMR și PCM. Este un categoricus imperativus pentru noi (organizațiile maghiare – n.r.) să tragem căruța în aceeași direcție și, mai ales după recensământul care a avut loc anul trecut, este clar pentru noi că ungurii, dacă nu se unesc, nu vor reuși să dobândească drepturile de bază, care se cuvin unei comunități minoritare, respectiv autonomia, care ni se cuvine să fie acordată“, a afirmat Tokes Laszlo. Pe parcursul ultimului an, liderii maghiari au transmis în vizitele lor în România mai multe mesaje care în care au incitat la continuarea luptei pentru așa-numita „autonomie adecvată“.

Mădălin Necșuțu