Printr-un aranjament controversat, patronul complexului bucurestean Casa Capsa, Marian Bucur, din Tartasesti Dambovita, a reusit sa acapareze la un pret de nimic tot patrimoniul apartinand IAS Facaieni, aflat in Balta Ialomitei.
Aproape 10.000 hectare de teren, opt ferme vegetale si doua zootehnice, cu mii de animale, un complex de locuinte cu aproape 500 de locuri, o vila si un alt bloc folosit ca sediu administrativ, imobile de protocol pentru specialistii in agricultura care lucrau acolo si mai multe utilaje agricole moderne reprezinta -zestrea- pe care Ministerul Agriculturii i-a daruit-o lui Marian Bucur pentru ceva mai mult de doua miliarde de lei vechi. Trebuie precizat ca la vremea respectiva numai o combina costa sapte miliarde de lei.
Mai mult, acesti bani nu au fost dati de cumparator, ci de asociatia salariatilor de la IAS Facaieni si de responsabilul domeniilor statului, care s-au trezit pagubiti peste noapte. Ulterior, Marian Bucur a vandut tot ce a putut din patrimoniul primit aproape gratis, a beneficiat de subventii si despagubiri de la stat, fara a plati insa redeventele. In schimb, i-a dat afara pe aproape toti salariatii.
Megaafacerea a inceput in iulie 2000, cand SC Agrozootehnica Facaeni a fost scoasa la privatizare de Ministerul Agriculturii. Licitatia a fost castigata de Agripas (asociatia salariatilor), cu 88 de miliarde, un pret corect in conditiile in care, conform legii, angajatii beneficiaza de unele avantaje la privatizare, inclusiv un pret mai mic al actiunilor. Dupa ce, in noiembrie 2000, castigatorii au platit prima rata, licitatia a fost anulata. Facultatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Iasi a primit un titlu de proprietate in Balta Ialomitei, in baza unui decret al regelui Carol, prin care institutia de invatamant superior primea 12.298 ha, pe felia de pamant dintre Dunare si Borcea. Titlul a fost emis de guvernarea taranista, dar dupa alegeri, rectorul universitatii, Ion Avarvarei, nu a vrut sa il ridice. -Totul a fost o masinatiune, caci Avarvarei a cedat presiunilor liderilor partidului din care facea parte-, ne-a declarat directorul din acea vreme al societatii, Iacob Dragu, care a lucrat in Balta Ialomitei din 1976. Cel care, totusi, a ridicat titlul, -pentru verificari-, a fost seful Consiliului Judetean Ialomita din acea perioada, Gheorghe Savu. Cum totul fusese planuit dinainte, Facultatea de Stiinte Agricole din Iasi a primit -in compensare- teren in zone mult mai putin importante (IAS Urziceni, Ograda si Movila), Balta ramanand disponibila pentru anumiti clienti.
Nu s-a achitat nici un leu pentru o afacere de zeci de miliarde
Primul care s-a interesat de preluarea societatii a fost chiar presedintele Consiliului Judetean Ialomita, Gheorghe Savu. Balta Ialomitei era insa o nuca prea tare pentru el. In urma indicatiilor pretioase primite de sus in jos, i-a cedat locul patronului de la restaurantul bucurestean Casa Capsa, nimeni altul decat Marian Bucur, din Tartasesti. -Licitatia a fost reluata in 2001, atunci cand Bucur a propus PAS-ului sa il lase pe el sa liciteze singur. Noi am gresit atunci, caci el ne-a promis ca poate sa cumpere ieftin. Ne-a pus sa dam bani si ne-a promis actiuni. Am inghitit galusca si am participat cu 1.190.000.000 de lei-, ne-a spus directorul Dragu. Bucur s-a tinut de cuvant numai in faptul ca poate sa cumpere ieftin. Firma creata special pentru asta, SC Zimbrul SA, a cumparat societatea la un pret de 2.190.125.000 de lei, desi, conform contractului de vanzare-cumparare de actiuni nr. 32 din 21.11.2001, capitalul social al SC Agrozootehnica Facaeni era de 10.958.175.000. Cu alte cuvinte, odata cu aparitia lui Bucur din Tartasesti, firma care costase PAS-ul (cu toate avantajele de pret conferite de lege) 88 de miliarde fusese in 2001 evaluata la aproape 11 miliarde si vanduta la putin peste doua miliarde. In plus, dupa declaratiile lui Dragu, 1.190.000.000 de lei i-a dat PAS-ul, iar restul de un miliard, fostul ministru Gabriel Oprea, caruia Bucur i-a promis 50% din actiuni.
-Daca vreti actiuni, trebuie sa platiti!-
Atat Oprea, cat si Dragu au cerut actiuni in contul banilor virati la privatizare, dar Bucur a folosit politica tergiversarilor. Pana la urma, vazandu-se presat, a trecut la politica fortei: -Ne-a spus ca, daca vrem actiuni, trebuie sa platim pentru ele. S-a oferit sa ne vanda cu un milion de lei actiunea, desi el daduse 5.000 de lei pe bucata. Era, clar, doar un pretext. Atunci a inceput calvarul pentru mine, caci am incercat sa imi recuperez banii in instanta. Am reusit abia in martie 2005, numai pentru ca s-a schimbat guvernarea. Pana atunci insa un nepot al lui Bucur mi-a facut o serie de plangeri penale, fara niciun temei. Bucur avea o relatie foarte buna cu generalul Toma Zaharia, secretar de stat la Interne, si cu alti inalti oficiali-, ne-a declarat Dragu. Directorului i-a fost desfacut abuziv contractul de munca si i-a fost interzis accesul in sediul societatii si in Balta Ialomitei. Mai mult, Bucur a refuzat sa ii dea cartea de munca. Apoi a inceput jaful. Bucur a transformat locul intr-o reduta in care are acces numai cine doreste el (bacul care face legatura intre Facaeni si insula este al lui) si a vandut o parte din utilajele agricole, 4.000 de oi, 400 de porci, 70 de vaci. Apoi statul l-a premiat in 2004 cu subventii de nu mai putin de 47 miliarde, despagubire pentru calamitati chiar si pentru terenuri necultivate, chiar daca pentru 2003 si 2004 Bucur nu a platit redeventa la Administratia Domeniilor Statului. Au urmat concedierile. Din cei 300 de localnici care lucrau in Balta Ialomitei, au mai ramas numai 30, pe care vrea sa ii trimita in somaj. In schimb, in balta a aparut o vila cu piscina, debarcader si toate dotarile, chiar pe malul unui brat salbatic, Saltava.
Din partea lui Marian Bucur nu am reusit sa obtinem niciun punct de vedere, tocmai datorita faptului ca este foarte greu de gasit. Toti cei cu care am stat de vorba au dat din umeri atunci cand a fost vorba de posibilitatea obtinerii unui raspuns din partea lui Bucur.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info


















