
Evenimentele petrecute la scurt timp după tragedia din Apuseni demonstrează, din ce în ce mai clar, că România este, a devenit, într-adevăr, „țara tuturor posibilităților”. O țară în care domnește liniștea doar pentru că prostia nu doare, iar cele mai penibile autorități supraviețuiesc, de pe o zi pe alta, numai pentru că, într-adevăr, ridicolul n-a omorât, încă, pe nimeni. Iar în această privință, cel mai ilustrativ exemplu este cel oferit de către „Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian”, pe scurt ROMATSA. La scurt timp după ce „s-a fript” cu „ciorba” opărită a dramaticului accident din Apuseni, specialiștii de acolo, în loc să dirijeze avioanele din slava cerului, s-au apucat să trimită ISU pe urmele unei ambarcațiuni naufragiate pe alte meleaguri. După cum bine ne amintim, la scurt timp după ce pilotul Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion au murit înghețați de frig după ce scăpaseră cu viață în urma unui accident aviatic, toate autoritățile competente au început să joace un soi de ping-pong jenant, în cursul căruia au încercat să-și paseze vinovăția de la una la alta. Urgent, generalul Gabriel Oprea a declanșat un soi de anchetă care, făcută „la foc automat” s-a încheiat printr-un Raport prezentat Premierului Victor Ponta. Inițial, în acel document oficial s-a afirmat că Armata, prin organele ei specializate, ar fi dispus de coordonatele geografice ale locului în care căzuse avionul. Dar, în scurt timp, acea informație a dispărut din Raport, iar Armata s-a „spălat pe mâini” în ceea ce privește orice posibilă vinovăție. La fel a procedat și Ministerul Transporturilor care, deși era direct implicat în ceea ce privește siguranța zborurilor aeriene, a aruncat vinovăția, ba asupra Inspectoratului Situațiilor de Urgență (ISU), ba asupra Ministerului de Interne. ?ê?£i nu a lipsit mult să-i scoată vinovați chiar pe morți și pe cei care scăpaseră cu viață. Iar pentru că Premierului Victor Ponta i-ar fi picat foarte bine să-și poată așeza sub fundul lui aproape obez pe încă un serviciu secret, toată lumea din jurul lui a început să arate cu degetul către STS, mult râvnitul Serviciu de Telecomunicații Speciale.
?ê?£alupa franceză naufragiată în slava cerului
Conform informațiilor publicate pe site-ul propriu, „Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian – ROMATSA, este persoană juridică funcționând pe baza de gestiune economica și autonomie financiară, și care realizează funcțiunile specifice legate de Managementul Traficului Aerian” motiv pentru care se afla sub directa autoritate a Ministerului Transporturilor. Minister al cărui ministru, doamna Ramona Mănescu, s-a și lăudat că oamenii din subordinea și-au îndeplinit atribuțiunile în mod impecabil. ?ê?£i cam așa a și rămas până la urmă. Tot de pe site-ul său, aflăm că „ROMATSA are statut de regie autonoma autofinanțată de importanta națională, deține monopolul natural al serviciilor de trafic aerian și nu primește de la bugetul statului sume pentru realizarea obiectivului de activitate sau pentru realizarea programului de investiții și dezvoltare” Așadar, ROMATSA se ocupă, clar, de tot ceea ce ține de „serviciile de trafic aerian”. În plus, „Sarcina ROMATSA este să creeze un mediu sigur de operare pentru traficul aerian în spațiul aerian al României, în contextul dezvoltării dinamice a industriei aviației civile și schimbărilor permanente înregistrate în transportul internațional”. Așadar este clar: ROMATSA trebuie să se ocupe de ceea ce zboară pe cerul patriei. Ei bine, nu: în seara de 5 februarie, în jurul orelor 22, echipajele Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Neamț a fost anunțată că o ambarcațiune s-ar afla în pericol în zona barajului Izvorul Muntelui. Este greu de înțeles ce o fi avut în comun ROMATSA cu o o eventuală ambarcațiune nautică aflată în pericol pe unul dintre lacurile românești. Ulterior, cei de la ISU au fost anunțați că de fapt, ambarcațiunea cu pricina se afla la celălalt capăt al lumii undeva, în sudul Franței undeva în zona Coastei de Azur. Ulterior, ROMATSA a oferit o explicație halucinantă care, dincolo de insolitul situației poate oferi și o explicație a întârzierii cu care s-a procedat în cazul accidentului din Apuseni.
Cum se apără ROMATSA
Într-un comunicat de presă oferit sâmbătă seara, reprezentanții ROMATSA au oferit o serie de precizări cu privire la alerta din 5 februarie, când Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Neamț au intervenit în zona barajului Izvorul Muntelui. Conform acestui Comunicat „în 5 februarie, la ora 21.55, ROMATSA a primit o primă avertizare de tip EPIRB (aferentă ambarcațiunilor maritime și fluviale) de la sistemul de sateliți COSPAS-SARSAT de la MCC Rusia. După identificarea sursei de semnal, documentul a fost transmis prin fax către Centrul Maritim Constanța pentru prelucrare ulterioară, fiind de competența lor acest tip de radiobaliză”. Bineânțeles că nimeni nu se deranjează să explice de ce ROMATSA ar trebui să se ocupe și de ambarcațiunile maritime, indiferent pe ce coordonate s-ar afla ele. În schimb, ROMATSA detaliază, la fel de încâlcit: „Următorul pas, potrivit regulamentului, a fost declanșarea procedurii de inițiere Incident, urmând ca după a doua trecere a satelitului și localizarea cu precizie a evenimentului, programată inițial la ora 01.05 (conform mesajului transmis), să se stabilească cu un grad ridicat de precizie dacă semnalizarea este reală și nu o eroare”. Astfel se face că o instituție care are în grijă spațiul aerian s-a apucat să „monitorizeze” și spațiul maritim. „Este foarte important de menționat că declanșarea procedurii de intervenție propriu-zisă, conform procedurilor, este la latitudinea coordonatorilor echipelor de intervenție”. În plus, în comunicatul ROMATSA se precizează că în prima alertă apăreau două coordonate, unul dintre ele pe teritoriul României, în județul Neam. „Prin urmare, supervizorul de sală a contactat ISU Neamț, informând persoana care a răspuns la telefon asupra situației existente, inclusiv faptul că fiind alerta inițială, se așteaptă, pentru acuratețe, confirmarea preciziei la a doua trecere a satelitului.” La dracu, la ce fel de acuratețe se referă, din moment ce nu era vorba despre un aparat aerian ci despre cu totul altceva.Apoi ROMATSA mai afirmă că ulterior, în jurul orei 22.43, a fost recepționat un nou mesaj, care informa că poziția din România fusese anulată și rămăseseră active coordonatele din Franța. „Supervizorul de sală a luat legătura cu ISU Neamț, anunțând că acțiunea de alarmare, în ceea ce ne privește, a fost anulată de către MCC Rusia prin mesaj având rezoluția NIL/RESOLVED și a propus anularea oricărei acțiuni întreprinse până atunci”. Conform aceluiași comunicat, coordonatele de localizare nu sunt generate de ROMATSA, ci sunt primite de companie de la sistemul de sateliți COSPAS-SARSAT.Precizăm că, în acest caz, ROMATSA a urmat integral procedurile specifice acestui tip de eveniment”. Proceduri care i-au trimis pe cei de la ISU exact după „cai verzi pe pereți”. Iar dacă, pentru a-și verifica acuratețea informațiilor, cei de la ROMATSA, depind de un satelit care trece pe deasupra noastră odată la două ore, avem, ceva mai clar parcă, și explicație haosului și a celor câteva ore de întârziere cu care s-a acționat în Apuseni.
Europa sare în apărarea 112
În tot acest haos, în care toată lumea arunca vinovăția asupra cui se nimerea, foarte multă lume a aruncat vinovăția, mai mult sau mai puțin justificat, asupra serviciului 112. Pusă în fața oprobriului public, Raluca Cojocaru, operatoare de la 112 a adresat Asociației Europene a Numărului de Urgență 112, o scrisoare prin care reclama că dupa accidentul aviatic din Munții Apuseni, după acel tragic eveniment, a trăit „cea mai dificilă și mai amară perioadă din activitatea profesională. Nimeni, niciodată, din câte cunosc, nu și-a pierdut viața pentru că o operatoare 112 nu a făcut imediat legătura, în cateva secunde, la dispeceratele colegilor noștri de la ambulanță, poliție, jandarmerie, SMURD sau pompieri. Fiindcă pentru asta sunt pregătită și asta fac: triez miile de apeluri zilnice și le direcționez. Nimic altceva. Cunosc exact cât de importanță este munca mea pentru oamenii acestei țări, fie ei bogați sau săraci, fie ei politicieni, jurnaliști, profesori sau muncitori. ?ê?£i mai știu cât de periculoasă este, nu numai în aceste zile, dar pe termen lung incitarea la ură împotriva noastră, a operatoarelor 112, și decredibilizarea acestui serviciu care funcționează de zece ani fără erori, pentru că fiecare minut irosit cu un apel fals înseamnă un minut furat omului aflat într-o reala situație de urgență.” Ei bine, acest apel a găsit mai ecou în fața autorităților internaționale decât a celor de aici de acasă. Asociația Europeană a Numărului de Urgență spune că legile privind sistemul 112 trebuie schimbate, astfel încât operatorii de telefonie mobila să fie obligați să transmită informații despre locația exactă a apelantului, prevedere care, probabil, ar fi dus la intervenția la timp în cazul Apuseni. Astfel, directorul executiv al Asociației Europene a Numărului de Urgență (EENA), Gary Machado, a trimis o scrisoare prin care sprijină sistemul românesc 112, spunând că acesta este considerat de mulți ca fiind un punct de referință în Europa, iar experți ca dr. Raed Arafat sunt consultați pe plan internațional pentru expertiza și calitățile lor”. În cazul accidentului aviatic din Munții Apuseni, Gary Machado afirmă că „EENA nu crede că aceasta campanie împotriva sistemului romanesc 112 este echilibrată sau echitabilă și românii ar trebui sa fie conștienti de faptul ca înlocuirea mai multor miniștri și directori nu va schimba situația.” Machado susține că nu sistemul românesc 112 este de vina pentru accidentul aviatic din Apuseni, ci legislația și modul în care 112 este reglementat, care trebuie să fie schimbat. „Pe parcursul celor cinci ani de mandat, Vice-Președintele Comisiei Europene, Neelie Kroes, a refuzat să reglementeze operatorii de rețele de telefonie mobilă pentru a-i forța să trimită sistemului 112 informații despre locația exactă a apelantului (cum ar fi informații GPS). Dacă ar fi făcut acest lucru, este foarte probabil ca supraviețuitorii teribilului accident de avion să fi fost salvați la timp. Acesta este mandatul domniei sale și este responsabilitatea domniei sale să facă acest lucru în conformitate cu legislația UE (articolul 26.7 din Directiva privind Serviciile Universale)”. Acesta a menționat că Guvernul României a trimis deja o scrisoare, în 2013, vicepreședintelui Neelie Kroes, îndemnând-o să ia măsuri privind localizarea apelantului în cazul apelurilor de urgență 112. „Cerem președintelui României, prim-ministrului și fiecărei autorități implicate în serviciile 112 să ceară în mod public Comisiei Europene reglementarea operatorilor de rețele mobile pentru a oferi date precise și fiabile privind localizarea apelantului. Autorității Naționale de Reglementare ANCOM si altor autoritați responsabile din România ar trebui să le fie, de asemenea, cerut să propună un regulament privind operatorii de rețele mobila cât de curând”, a adaugat Gary Machado.
Vasile Surcel
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info

















