Într-un mesaj video public, premierul a susținut că validarea legii de către CCR reprezintă momentul de start al schimbărilor.
„Reforma pensiilor magistraților, validată azi de Curtea Constituțională, este un pas esențial spre corectarea inechităților care au afectat încrederea oamenilor în stat.”
Ilie Bolojan a insistat asupra ideii că reforma urmărește eliminarea privilegiilor considerate nejustificate.
„Am luptat pentru principiul că privilegiile nejustificate nu își au locul într-un sistem public.”
Șeful Guvernului a reluat una dintre ideile centrale ale reformei: limitarea pensionărilor foarte timpurii.
„Nu ne mai putem permite să pensionăm oameni în deplinătatea forței fizice și intelectuale la 50, 51 sau 52 de ani.”
Bolojan reconfirmă: urmează noi modificări legislative
„În luna martie vom veni cu un proiect de lege care va continua corecțiile.”
El a încercat să transmită că schimbările urmăresc doar consolidarea credibilității sistemului.
„Într-un stat democratic, respectul față de magistrați este o piatră de temelie. Nu am nicio îndoială că, în urma acestei reforme, acest respect nu doar că nu va fi știrbit, ci va fi consolidat.”
Miza financiară: bani din PNRR
Reforma are și o componentă financiară directă. Guvernul riscă pierderea fondurilor europene dacă jalonul nu este îndeplinit.
„Reforma pensiilor magistraților are și o componentă financiară, cele 230 milioane de euro aferente jalonului din PNRR. Imediat ce legea va fi promulgată, vom continua toate demersurile pentru a evita pierderea banilor.”
Ce schimbă concret legea validată de CCR
Noua lege reduce cuantumul pensiei de serviciu și crește gradual vârsta de pensionare:
magistrații vor ajunge la pensionare la 65 de ani în 2042
pensia maximă scade la 70% din ultimul salariu net
baza de calcul devine media veniturilor pe 60 de luni
anticipata rămâne posibilă, dar cu penalizare anuală
Anterior, pensionarea era posibilă chiar la 48-49 de ani după 25 de ani vechime.
Reforma se extinde: urmează sistemele cu deficit de personal – ordine publică și apărare
Prin reacția de astăzi, premierul a reconfirmă ceea ce spunea aseară în interviul acordat TVR 1, anume că logica reformei va fi aplicată și în alte domenii.
„Este o necesitate pe care nu o putem evita, atât din considerente de sustenabilitate a fondului de pensii, cât și din considerente de cheltuieli bugetare.”
Guvernul ia în calcul creșterea vârstei de pensionare în special în ordine publică și apărare.
„Nu ne mai putem permite să pensionăm oameni în deplinătatea forței fizice și intelectuale la 50, 51, 52 de ani.”
Premierul a invocat argumentul demografic:
„Generațiile care ies la pensie sunt formate din 300-400 de mii de români, iar cele care vin să le înlocuiască sunt tot mai reduse. Anul trecut am avut aproximativ 150 de mii de nașteri.”
Presiunea bugetară și demografică
Executivul leagă reforma de costurile împrumuturilor și de scăderea populației.
„Nu poți corecta deficite enorme și dobânzi de peste 10 miliarde de euro anual decât dacă reduci cheltuielile, crești veniturile și creezi o economie mai puternică.”
Bolojan a subliniat că măsurile nu sunt politice, ci structurale:
„Aceste măsuri nu țin de structura guvernului sau de numele premierului, ci de responsabilitatea de a construi o economie sănătoasă.”
Reforma pensiilor intră în etapa a doua
După decizia CCR, Guvernul tratează legea magistraților ca primul capitol al unei reforme mai ample a sistemului de pensii speciale și a pensionărilor timpurii.
Executivul vizează simultan trei obiective: respectarea jalonului PNRR, reducerea presiunii bugetare și adaptarea la declinul demografic.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
