Oficialii de la Budapesta nu mai au de mult limite în declarații revanșarde la adresa României, pe un fundal politic intern tot mai instabil din cauza certurilor putere-opoziție și totodată a unei impotențe diplomatice a României de a contracara astfel de tendințe ce merg până la violarea suveranității țării noastre. În urmă cu circa doi ani de zile, venit în Slovacia pentru a face declarații inflamatoare în rândul comunității maghiare care reprezintă circa 10% din populația totală a acestei țări, președintele de atunci al Ungariei, Lazslo Solyom, s-a văzut nevoit să-și anuleze vizita și să țină un discurs de la graniță pentru etnicii maghiari din localitatea Komarno. Astăzi, România începe să se obișnuiască inadmisibil cu gustul amar al declarațiilor și acțiunilor revanșarde revărsate puternic de la Budapesta, iar vizitele și declarațiile acestora prin care se atentează la integritatea teritorială a României sunt percepute haotic de o țară a cărei conducere pare să nu se dezmeticească din această serie de palme date de un stat vecin care face parte din aceleași alianțe politico-militare, respectiv UE și NATO. După ce și-a permis în repetate rânduri să facă declarații la adresa României despre cum ar trebui să fi administrată și după ce în urmă cu circa două săptămâni a fost cel mai important oficial maghiar prezent la Bruxelles la deschiderea așa-zisei reprezentanțe a Ținutului Secuiesc, vicepremierul ungar, Zsolt Semjen, a mai făcut ieri un gest iredentist. Citat de MTI, acesta a declarat că proiectul de reorganizare administrativă a României ar fi o schimbare intenționată și inacceptabilă a hărții etnice.
Proiectul de reorganizare administrativă reprezintă o amenințare la adresa etnicilor maghiari din Ținutul Secuiesc și Transilvania, a declarat Semjen.
După „arme“, chestiunea devine una „de viață și de moarte“
Vicepremierul ungar a subliniat că au mai existat planuri de acest fel și că este greu de spus cât de serioase erau în contextul politic „furtunos“. „Este o problemă de viață și de moarte pentru etnicii maghiari ca regiunea istorică a Ținutului Secuiesc și județele populate de etnici maghiari să rămână unite. România și-a asumat angajamente internaționale să nu schimbe forțat harta etnică“, subliniază Semjen. Potrivit vicepremierului ungar, planul reamintește de măsurile antimaghiare din vremea regimului Ceaușescu, când regiunea autonomă Mureș a fost desființată. Poziția Ungariei este că, indiferent dacă vor fi operate aceste modificări, „realitatea“ Ținutului Secuiesc trebuie respectată, adaugă vicepremierul ungar. Conform lui Semjen, dacă planul PDL de fuzionare a actualelor județe va fi implementat, proporția etnicilor maghiari în noile unități administrative ar scădea dramatic, reluând teza împărțirii pe criterii etnice a teritoriului românesc.
MAE, în genunchi
După cum ne-a obișnuit deja, ministrul Baconschi încearcă și de această dată să fluture ramuri de măslin în direcția Budapestei, creând impresia fie de servilism, fie de incapacitate în fața unei astfel de situații. Acesta a recurs, așa cum cere eticheta, bineînțeles, la celebra metodă extrem de diplomatică, pentru a treia oară în două luni, de chemare la MAE a ambasadorului ungar la București, Oszkar Fuzes. Probabil la o a treia ceașcă de cafea, MAE devenind deja a doua casă a acestuia. „Din păcate, în ultima perioadă s-au înmulțit declarațiile provocatoare care, venite de la Budapesta, au și un supărător aer de imixtiune în treburile altui stat“, a declarat Baconschi pentru RFI.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
