Ca să-și dreagă imaginea, Chiuariu vine cu un CPP „îmbrăcat” europenește

După ce a dat-o în bară cu "minunatul" Cod de Procedură Penală (CPP), care a stârnit critici în lanț de la Bruxelles la Washington,  ministrul Justiției, Tudor Chiuariu, a scos la iveală un alt CPP, nou-nouț, copiat cu punct și virgulă din suratele lui europene. Potrivit ministrului, noile norme ar trebui să conducă la rezolvarea unora dintre problemele cronice ale sistemului nostru judiciar: supraîncărcarea Parchetelor și instanțelor, durata excesivă a procedurilor, deschiderea unor proceduri abuzive, tergiversarea nejustificată a cauzelor și nefinalizarea dosarelor din cauze procedurale.
Una dintre noile reglementări anunțate de Chiuariu se referă la renunțarea la urmărirea penală, dispusă de către procuror cu aplicarea unor sancțiuni, care va fi supusă confirmării judecătorului, pentru a se respecta principiul potrivit căruia judecătorul este garantul libertăților fundamentale. Pentru a evita pornirea sau exercitarea unor proceduri abuzive, noul Cod va reglementa mai strict cazurile în care începe urmărirea penală și va institui o procedură preliminară de verificare a legalității și temeiniciei rechizitoriului, numită procedura de cameră preliminară, astfel încât, dacă nu sunt suficiente probe, instanța judecătorească să nu fie încărcată inutil cu o cauză care nu poate conduce la condamnare. Deci vor fi două instituții, respectiv judecătorul de libertăți și cel de cameră preliminară, după modelul țărilor europene. Însă "justițiarul" nostru nu a luat în considerare că noi nu avem același număr de magistrați ca și țările europene, existând în țară instanțe cu numai cinci sau patru magistrați. Iar, potrivit unor surse judiciare, dacă această prevedere intră în vigoare, deja doi magistrați nu se mai pot pronunța în cauză și dacă ceilalți doi sunt recuzați, atunci nu mai are cine judeca dosarul. Singura variantă fiind, în acest caz, și modificarea legii de organizare judiciară. Aceeași problemă intervine și în cazul în care, după cum a declarat ministrul, toate apelurile vor fi judecate de Curtea de Apel. Va fi o încărcătură enormă pentru această instituție. Codul de Procedură Penală propus spre dezbatere de MJ recunoaște principiul oportunității exercițiului acțiunii penale. Iar dreptul procurorului de a renunța la urmărirea penală în cazul în care aceasta nu este justificată de un interes public aduce din nou în dezbatere problema corupției la nivel de anchetatori și câte dosare importante vor mai fi în instanță. O altă modificare se referă la faptul că numai părțile din proces pot cere administrarea de probe, nu și instanța, ca până acum. Totuși, dacă este nevoie, în subsidiar judecătorul poate cere și alte probe.