Capitala se apără de cutremur cu truse de prim ajutor. Oprescu ignoră riscul clădirilor cu bulină roșie

Un seism cu o magnitudine peste medie ar putea duce la moartea a peste 500.000 de bucureșteni, de vină fiind în principal procesul lent de restaurare a clădirilor cu risc seismic ridicat, considerate pericol public. În loc de reabilitarea clădirilor cu risc seismic ridicat, Oprescu le-a oferit bucureștenilor truse de prim ajutor dotate cu fluier si pătură, pentru care a cheltuit vreo câteva sute de mii de euro.Un cutremur cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter s-a produs duminică, la ora 4.37, în Vrancea, informează Institutul Național pentru Fizica Pământului. Potrivit directorului științific al Institutului Național pentru Fizica Pământului, Un alt cutremur în zona Vrancea, de 2,7 grade pe scara Richter, s-a produs duminică, la ora 8.10. Cutremurul de 5,5 grade din 6 octombrie s-a produs la o adâncime de 134 de kilometri, fiind simțit și la București. Cutremurul s-a produs la 40 de kilometri de Covasna, la 46 de kilometri de Focșani, la 47 de kilometri de Râmnicu Sărat, la 52 de kilometri de Târgu Secuiesc și la 55 de kilometri de Mărășești.
 
Proprietarii dau vina pe autorități

În București sunt 374 de clădiri expertizate tehnic și încadrate în clasa I de risc seismic, dintre care 190 prezintă pericol public. În clasa II de risc seismic sunt încadrate 302 clădiri. Liga Asociațiilor de Proprietari Habitat acuză autoritățile că își aduc aminte de consolidare doar când are loc un cutremur cu magnitudine mai mare. "Cu ocazia unui cutremur cu intensitate mai mare sau cu ocazia unor dezastre petrecute în alte țări, autoritățile își aduc aminte de «Consolidarea clădirilor încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public». Se fac întâlniri bine mediatizate, se dau declarații încurajatoare, dar toate acestea nu pot ascunde un fapt simplu: din 400 de clădiri, în București, s-au consolidat mai puțin de 40 în 18 ani (din 1994 de când a fost adoptată OG 20/1994) și alte câteva sunt în lucru", arată președintele Ligii Habitat, Mihai Mereuță, duminică, într-un comunicat de presă. Reprezentanții Ligii Habitat consideră că ar trebui luate măsuri de înăsprire a legislației prin sancționarea proprietarilor care împiedica desfășurarea programului, dar sancțiunile ar trebui sa fie aplicate și autorităților locale, atunci când nu pun la dispoziție locuințe pe perioada consolidării, când nu se respectă termenele în executarea lucrărilor de consolidare și când nu se raportează transparent motivele întârzierilor. În ce privește modificările legislative, Liga Habitat propune ca pentru structura de rezistență și instalații, costurile să fie suportate de la bugetul de stat, iar finisajele să fie plătite de asociațiile de proprietari.

Sorin Oprescu fuge de responsabilitatea clădirilor cu bulină roșie nerestaurate

Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat, în luna iunie a acestui an că a consolidat 30 de clădiri de când a venit la primăriei în 2008. Însă realitatea contrazice afirmațiile primarului general. Potrivit cifrelor furnizate de instituție la solicitarea HotNews.ro, au fost consolidate doar 14 blocuri și nu 30 așa cum susținea Oprescu. "E puțin față de ce am putea face dacă ar exista bani. Nu au existat", a adăugat Oprescu.Lucrările de consolidare se desfășoară într-un ritm foarte lent, timp în care banii publici sunt cheltuiți pe proiecte irelevante pentru bucureșteni. Lucrările pentru consolidarea celor 14 clădiri au dutrat între doi și cinci ani și au costat între 700.000 lei și 11 milioane de lei. Patru clădiri din București încadrate în clasa I de risc seismic au termen de finalizare a lucrărilor de consolidare anul acesta, iar o alta, anul 2014, după ce, în intervalul 2008-2011, au fost puse în siguranță alte șapte, anunța Primăriei Capitalei în 25 septembrie. Potrivit municipalității, în 2013 ar urma să fie încheiate lucrările de consolidare la imobilele situate la adresele str. Maria Rosetti nr. 55, bd. I. C. Brătianu nr. 5, bd. Dacia nr. 85, str. N. Iorga nr. 31, iar anul viitor au termen de finalizare cele la clădirea din str. Ion Câmpineanu nr. 9.
Reprezentanții municipalității justifică superficialitatea cu care tratează această problemă majoră a Capitalei, amintind că sunt întâmpinate numeroase probleme la consolidarea imobilelor, printre care contestarea expertizelor tehnice și încadrării clădirii în clasa I de risc seismic și faptul că unii proprietari nu sunt de acord cu soluția tehnică, pe motiv că aceasta le-ar afecta într-un fel sau altul configurația spațiilor. O altă problemă este aceea că nu pot fi asigurate finisajele pe care le doresc proprietarii, intervenții sau modernizări ale instalațiilor și așa foarte vechi. De asemenea, valoarea lucrărilor este considerată de unii proprietari ca fiind mare în comparație cu valorile vehiculate pe piață pentru achiziționarea de locuințe sau construcții noi. Primăria Capitalei mai includea pe lista problemelor și "refuzul proprietarilor, persoane juridice, de spații cu altă destinație de a asigura finanțarea, deci și semnarea și prezentarea documentelor legale pentru contractarea proiectării și execuțiie lucrărilor de consolidare, în solidar cu proprietarii de locuință, fapt de înțeles în condițiile în care activitatea comercială sau de afacere pe perioada execuției lucrărilor se întrerupe și deci nu pot fi realizate venituri din care să fie plătite lunar cheltuielile cu consolidarea aferente".
Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că în urma cutremurului de 5,5 grade pe scara Richter produs în noaptea de sâmbătă spre duminică, în zona Vrancea, care a fost simțit și la București, nu au fost înregistrate pagube materiale și nici probleme la rețelele edilitare. "Având în vedere seismul produs în această dimineață, la Dispeceratul Integrat de Urgență, pus la dispoziție de municipalitate bucureștenilor (0800.800.868), nu s-a înregistrat niciun fel de pagubă materială și nicio problemă legată de rețelele edilitare Electrica, Radet, Luxten etc.", au precizat reprezentanții Primăriei Municipiului București (PMB), într-un comunicat de presă.
 
Irina Tracy