Potrivit specialistilor, plasarea in carantina a jurnalistilor eliberati reprezinta o masura absolut necesara, cei trei traversand o perioada mai aparte, cand vor dori sa fie lasati in pace, sa nu fie fortati sa-si aminteasca ori sa vorbeasca despre cele traite. Este o perioada cand este posibila instalarea stresului posttraumatic. De fapt, acest tip de tulburare, traversat de cei mai multi dintre ziaristii care au cunoscut ce inseamna groaza de ostatic, presupune nesiguranta, anxietate, tulburari de somn, tulburari de memorie, iritabilitate si chiar unele fobii. Contactat de Mediafax, profesorul Florian Tudose, seful Clinicii de Psihiatrie de la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti, preciza ca exista proceduri standard, de psihoterapie, care fac ca intensitatea acestor tulburari – provocate de izolare, de tensiunea la care au fost supusi – sa fie redusa. Carantina va asigura cadrul psihologic de readaptare la viata obisnuita. Cateva zile, ziaristii vor intra in contact cu putine persoane, cu familia, doi-trei apropiati, pentru ca perioada de izolare a fost lunga si foarte dificila. Este foarte daunator, avertiza Tudose, ca adaptarea sa se faca brusc, ca lumea sa navaleasca asupra lor cu tot felul de intrebari. Lucru valabil, de altfel, si pentru prieteni si familie.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
