De cåteva zile Adrian Severin ține capul de afiș al știrilor după rușinoasa sa dare în vileag de către ziariștii britanici care l-au prins cu șpaga în gură. Scandalul a luat proporții europene după ce Parlamentul European a deschis o anchetă oficială pentru stabilirea vinovăției în acuzațiile de corupție care i se aduc alături de alți doi parlamentari. Pentru prima dată, „perfidul Albion“ ne-a făcut și nouă, romånilor, un serviciu. Ziarul britanic „The Sunday Times“ a realizat o investigație jurnalistică sub acoperire, iar jurnaliștii au contactat 60 de europarlamentari cărora le-a propus, în numele unei firme de lobby false, să fie plătiți pentru a susține amendamente, însă doar trei au acceptat: Adrian Severin, din Romånia, Ernst Strasser, fost ministru de Interne în Austria, și Zoran Thaler, din Slovenia.
Adrian Severin este acuzat că ar fi contribuit la inițierea unui amendament legislativ în schimbul căruia a și facturat 12.000 de euro către firma de lobby. Ceilalți doi europarlamentari, Zoran Thaler și Ernst Strasser, au demisionat imediat ce „Sunday Times“ a dezvăluit scandalul. Adrian Severin a refuzat să demisioneze din Parlamentul European, deși Grupul Socialiștilor Europeni din care făcea parte i-a cerut acest lucru, Grupul excluzåndu-l în final din råndurile sale. Conducerea PSD nu a luat inițial nicio măsură împotriva lui Adrian Severin, mulțumindu-se să constate că acesta s-a autosuspendat din funcția de vicepreședinte al partidului. După cåteva zile de la declanșarea scandalului, președintele PSD, Victor Ponta, i-a cerut totuși lui Adrian Severin să demisioneze din partid, în caz contrar amenințåndu-l că va fi exclus.
Tot tam-tamul acesta a readus în memorie și alte isprăvi mai vechi ale lui Severin, care ne întemeiază să ne întrebăm la ce nivel a fost șpaga în alte situații controversate. De exemplu în cazul istoriei cedării Insulei Șerpilor către ucraineni. Cu ceva timp în urmă am avut ocazia să port o discuție pe această temă cu diplomatul Aurel Preda, care mi-a descris contextul Tratatului rușinos din 1997 și mai ales răspunderea directă și personală a fostului ministru de Externe în cedarea Insulei Șerpilor, teritoriu romånesc, către Ucraina, printr-o inserție în textul Tratatului negociat deja, care l-a uimit pånă și pe șeful delegației ucrainene, Buteiko.
Renumitul savant A.D. Xenopol atrăgea atenția, cu mulți ani în urmă, că: „O alianță cu rușii în orice împrejurare, o încredere în cuvåntul sau semnătura lor, va fi totdeauna o nebunie scump plătită“. Povața celebrului istoric stă în picioare și în privința ucrainenilor, cei care, istoric, au dat naștere rușilor. Ucraina și-a negociat statutul în raport cu țara noastră, în 1997, beneficiind însă din partea MAE al Romåniei de un ajutor nesperat. Iată detaliile acestui episod puțin cunoscut, petrecut înainte de semnarea „Tratatului cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre Romånia și Ucraina“, la Constanța, în data de 2 iunie 1997.
Acord trecut pe șest
În luna mai 1997, la sfårșitul negocierii Tratatului, a avut loc operațiunea de colaționare a textelor din cele două limbi ale partenerilor – o operațiune tehnică -, iar cutuma este de nerevenire asupra textului negociat deja pånă la acel stadiu. La această operațiune participau membri ai celor două delegații care se aflau chiar în sediul MAE de la București.
Diplomatul Aurel Preda, specialist pe spațiul estic, atunci director-adjunct al Direcției Tratate, mi-a comunicat detalii ale episodului „finalizării“ acordului conex tratatului. „Pe långă Tratat, tema Insulei Șerpilor apare în Acordul conex – care face parte componentă din Tratat, dar nu a fost trecut prin Parlament deoarece exista temerea că ar fi fost contestat de parlamentari. Punctul 3 al Acordului era dedicat expres Insulei Șerpilor, tema fiind demilitarizarea ståncii pline de radare și antene, care băteau pånă la granița nordică a Germaniei, acopereau Italia, nordul Africii și o parte din Caucaz. Tratarea temei «demilitarizării» insulei era superfluă la acel moment, când instalațiile militare se aflau încă în posesia Rusiei. Acordul conex constituia praf în ochi, avånd ca scop ascuns, de fapt, recunoașterea granițelor Ucrainei, deci reconfirmarea liniei Kalinin“. Mihail Kalinin, președintele Sovietului Suprem, a fost cel care a decupat Buceagul, Basarabia istorică, operațiune reluată astăzi la nivel simbolic pe o hartă a Romåniei pusă în circulație de o organizație obscură, intitulată „noii golani“.
Uniunea Sovietică a conferit Insulei, abuziv, o arie de mare teritorială de 12 mile, micșorånd marea teritorială a Romåniei, în dreptul Sulinei. Distanța dintre Sulina și Insula Șerpilor este de 40 de kilometri. Prevederile Convenției Națiunilor Unite asupra dreptului mării, încheiată la Montego Bay (Jamaica), la 10 decembrie 1982, prevede la art. 121 aliniat 3 că Insula Șerpilor intră la categoria ståncilor deoarece nu are condiții naturale de viață. Ståncile nu au dreptul decåt la o jumătate de milă de platou maritim continental în jurul lor.
Eforturile sisifice și pompieristice, pe alocuri ridicole ale Ucrainei de transformare a ståncii în insulă au o motivație economică extrem de importantă. O insulă are dreptul la un platou continental de 200 de mile, adică perimetrul de exploatare ar fi intrat practic pe teritoriul Romåniei, ceea ce era o absurditate evidentă. Abia după procesul cåștigat de statul romån la Haga vom putea accesa platoul continental din jurul ei care ascunde rezerve de hidrocarburi pentru 300 de ani de exploatare de acum încolo, deși deja firme importante au cerut Ucrainei dreptul de explorare prin foraj a zonei.
Adrian Severin: „Insula Șerpilor, virgulă, belongs to Ucraine“!
Revenind la „combinația“ prin care Ucraina s-a ales gratis cu Insula Șerpilor, redăm relatarea diplomatului Aurel Preda: „Severin a intrat în camera de la MAE unde se executa colaționarea textului Acordului și a spus că are o propunere, la care Buteiko, șeful delegației ucrainene, a avut un gest nervos, tråntindu-și ochelarii pe masă. Propunerea adresată de ministrul de Externe romån a fost: în råndul patru de jos se pune virgulă, după Insula Șerpilor, și se adaugă «care aparține Ucrainei».
Lui Buteiko nu i-a venit să creadă și s-a adresat în rusă – «paftarite pajalusta» – «repetați, vă rog»!, iar Severin a reiterat fraza, după care Buteiko a reluat discuția, în engleză, murmurånd – Isle of Serpents, comma, «belongs to Ucraine»!“
Bătrånii țărăniști au vrut să voteze contra textului Tratatului, de aceea prevederea legată de Insula Șerpilor a fost introdusă în Acordul conex. Dumitru Ceaușu i-a „prelucrat“ pe țărăniști susținånd că „Romånia, pentru a intra în NATO, trebuie să privească în viitor și să renunțe la trecut“. S-a dovedit însă că a fost o cacealma pretextul cedărilor către Ucraina în schimbul intrării Romåniei în NATO la Madrid. Poporul romån însă nu a fost întrebat – prin referendum – dacă este de acord să cedeze Insula Șerpilor, o parte a teritoriului național romånesc, ucrainenilor. Ceea ce încadrează manipulările celor din MAE și ale ministrului Adrian Severin la rubrica trădare națională.
Are și alte efecte colaterale discuția despre Insula Șerpilor și despre delimitarea graniței cu Ucraina. Ocupată militar de armata rusă în august 1944, insula a fost anexată fraudulos de Uniunea Sovietică la 4 februarie 1948, printr-un protocol făcut pe genunchi, și predată URSS la 23 mai printr-un simplu proces-verbal la care a asistat Eduard Mezincescu. Procesul-verbal nu a fost ratificat niciodată de Parlamentele Romåniei și URSS; după destrămarea URSS, stånca a trecut, ilegitim, în stăpånirea Republicii Ucraina, însă – legal – a intrat în teritoriul Ucrainei exclusiv datorită virgulei puse de Severin. O virgulă care a costat Romånia enorm. Cåt i-o fi costat șpaga către Severin pe ucraineni?George Roncea
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
