Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis, în ședința de miercuri, efectuarea unor controale de fond la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov și Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.
Potrivit unui comunicat transmis de CSM, decizia a fost luată la solicitarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca urmare a deficiențelor constatate în urma controlului dispus, la data de 28 august 2012, în cauzele penale privind pe inculpatul Vlad Nicolae.
Săptămâna trecută, procurorul general al României, Laura Codruța Kovesi, a dispus, prin ordin, încetarea delegării pe funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea a lui Cătălin Paraschiv, începând cu data de 10 septembrie.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție decizia are legătură cu "modul în care s-au derulat cercetările în dosarele penale privindu-l pe inculpatul Vlad Nicolae, preluate și conexate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția de urmărire penală și criminalistică".
Sursa citată precizează că procurorul Paraschiv a exercitat atribuțiile manageriale într-un mod defectuos, deoarece nu a verificat modul de înregistrare a plângerilor contra soluțiilor, deși, potrivit art. 278 (1) Cod procedură penală, "plângerile contra măsurilor luate ori actelor efectuate de procuror ori în baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă de prim-procurorul Parchetului".
Astfel, a rezultat că, la data de 8 mai, partea vătămată M.M. a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea împotriva măsurii obligării de a nu părăsi localitatea dispusă de procuror față de inculpatul Vlad Nicolae, la data de 3 august.
În această plângere, partea vătămată și-a exprimat nemulțumirea față de faptul că, deși Vlad Nicolae a fost reținut pentru 24 ore, începând cu 2 mai, a fost pus în libertate pe 3 mai și s-a luat față de acesta doar măsura obligării de a nu părăsi localitatea, întrucât procurorul a considerat că nu se impune să solicite instanței de judecată arestarea preventivă a acestuia.
Totodată, partea vătămată arăta expres că argumentele procurorului și raportarea la normele convenționale ale CEDO sunt greșite, deoarece s-au bazat doar pe faptul că acesta nu recunoaște faptele, deși indiciile probatorii erau mai mult decât rezonabile, fapta fiind deosebit de gravă.
Din punct de vedere procedural, această plângere a părții vătămate trebuia soluționată de prim-procuror, menționează Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Plângerea părții vătămate însă nu doar că nu a fost soluționată, dar a fost înregistrată numai la data de 16 iulie, fără a purta vreo viză a conducerii și fără a se dispune soluționarea.
Dacă prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea ar fi desfășurat un control operativ curent ar fi avut posibilitatea să sesizeze în timp util faptul că nu i-a fost prezentată o cauză care se afla în competența sa de soluționare, concluzionează sursa citată.
Mihaela Dobrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
