Ce ascunde guvernul la Roșia Montană: valoarea metalelor rare din zăcăminte este mai mare decât a aurului

Geologul Aurel Sântimbrean, care a fost peste 20 de ani, până în 1987, șef la exploatarea minieră de stat de la Roșia Montană, afirmă că nu aurul și argintul sunt cele mai valoroase zăcăminte din zona vizată pentru exploatare de către Gold Corporation, adevăratele „comori economice“ fiind metalele rare.
„Zăcămintele de titan, germaniu, arseniu, molibden, vanadiu, nichel, cobalt, galiu și wolfram sunt evidențiate calitativ și cantitativ în documentația pe care Roșia Montana Gold Corporation a cumpărat-o de la Agenția Națională de Resurse Minerale“, a declarat, luni, pentru Agerpres, fostul geolog șef al minelor de la Roșia Montană.
El susține că prin exploatarea acestor metale rare, nemenționate în proiectul de lege adoptat de Guvern, dar cu utilizări în industriile performante ale lumii, Gold Corporation devine „multimiliardară în doi-trei ani, în timp ce statul român nu are niciun beneficiu din exploatarea acestor zăcăminte făcute cadou“.
Sântimbrean a amintit, în context, că titanul este folosit în combinații cu fierul, vanadiul, molibdenul, printre alte elemente, cu scopul de a produce aliaje puternice și ușoare pentru industria aerospațială, uz militar, proteze medicale, implanturi ortopedice și dentare, bijuterii, telefoane mobile, etc.
De asemenea, germaniul se găsește în natură în cantități mici și are excelente proprietăți semiconductoare și se utilizează la fabricarea semicon­ductoarelor. Molibdenul este utilizat pentru creșterea durității și elasticității oțelului. Aliajele cu molibden sunt folosite la fabricarea avioanelor, rachetelor, în industria petrolieră ca și catalizator pentru înlăturarea sulfului, în producerea lămpilor cu halogeni și röntgen și în medicina nucleară. Vanadiul este utilizat la obținerea de oțeluri speciale necesare pentru utilaje de mare viteză. Dintre compușii de vanadiu de interes industrial, cel mai important este pentaoxidul de vanadiu, utilizat ca și catalizator la producerea acidului sulfuric, a explicat Aurel Sântimbrean.
El cunoaște în detaliu zăcămintele din perimetrul minier și consideră că Guvernul a acționat „într-o totală necunoștință de cauză, niciunul dintre specialiștii români de renume nefiind consultat nici în privința zăcămintelor rare de la Roșia Montana, nici în privința așa-zisei relansări a mineritului“.
Sântimbrean consideră și că exploatarea pe bază de cianuri nu înseamnă relansarea mineritului, iar vechea meserie de miner nu se va mai practica.
„Minerii cred că vor practica vechea lor meserie de până în 1990. Este absolut fals. Firma străină va veni cu personalul și utilajele sale, cu tehnologii diferite de vechile practici miniere. Străinii vor fi bine plătiți, iar românii vor fi modeștii oameni de serviciu ai companiei“, a spus Aurel Sântimbrean.
Geologul evidențiază că pe marginea unui lac cu toxine periculoase nu se poate trăi sănătos, cianura afectând ireversibil organismul uman, compusul cel mai periculos fiind acidul cianhidric, care, fiind un gaz, este inhalat. „Pe marginea unui lac de cianuri nu se poate face nici agricultură, nici turism. Iar patrimoniul natural, arheologic și arhitectural, care sunt atracțiile turistice ale zonei, vor fi distruse“, a spus Sântimbrean.
El s-a mai declarat revoltat și de „turismul parlamentar practicat în aceste zile la Roșia Montana, lipsit de bun simț“, politicienii preferând să ia „o masă copioasă cu cei de la Gold Corporation“, dar să nu meargă la Muzeul Mineritului, deschis în 1981, pentru a aniversa 1850 de ani de atestare documentară a localității și a mineritului, care este unic în România și chiar și în Europa.

Mihaela Dobrescu