Ce ne-a pregătit guvernul Ponta: taxe și impozite noi, la pachet cu creșterea facturilor la gaze și electricitate

Măsurile fiscale negociate de guvern cu FMI pentru a compensa neîncasările la buget, îi vor afecta indirect pe români , reflectându-se în scumpirea vieții de zi cu zi. Despre aceste lucruri nu vorbește nici premierul Ponta, nici ministrul Chițoiu, pentru că e impopular să vorbești despre scumpirea  traiului de zi cu zi în fața unui popor secătuit de criză și care anul viitor este chemat din nou la urne.
Astfel, una dintre cele mai importante decizii, calcularea accizei raportat la inflație și introducerea uneia noi de 7 eurocenți pe litru de carburant, va avea ca prim efect majorarea prețului benzinei și motorinei care va antrena scumpiri în lanț de la alimente la transport. De asemenea, se vor scumpi alcoolul, țigările și cafeaua, produse supuse și ele accizării.
O altă măsură care va avea impact indirect asupra românilor, prin majorarea prețurilor, este introducerea așa-numitei "taxe de stâlp", este vorba despre un impozit pe proprietate pentru construcțiile speciale aparținând persoanelor juridice exceptate până în prezent, urmând a fi taxate rețelele electrice, eoliene și hidrologice. "Toate companiile care dețin construcții speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz.. Nu numai companiile de stat, dar și companiile private", a explicat ministrul de Finanțe Daniel Chițoiu, după discuțiile cu FMI.
Ideea unei "taxe pe stâlp" nu este însă una nouă. Fostul ministru al Finanțelor din guvernul Boc, Gheorghe Ialomițianu, a declarat  că introducerea unui astfel de impozit a fost cerut de autoritățile locale și în timpul guvernării PDL. Ialomițianu a adăugat că a avut discuții pe această temă cu societățile vizate, iar răspunsul acestora a fost că prețul la energie – curent electric sau gaze – va fi majorat cu până la 20%. Cu alte cuvinte, din ianuarie, odată cu intrarea în vigoare a noilor măsuri anunțat de Ponta și Chițoiu, ne putem aștepta cu o creștere a facturilor de gaze și curent electric de până la 20%.

Carburanți mai scumpi

Indexarea accizelor la carburanți cu inflația, respectiv cu 3,3%, și introducerea unei noi accize de 7 eurocenți pe litru pentru construcția de autostrăzi ar putea duce la scumpirea benzinei cu 36 de bani și a motorinei cu 35 de bani, potrivit calculelor făcute de specialiști. Astfel, prețul la carburanți va sări de 6 lei, la cursul de marți acesta fiind de 6,21 lei pentru benzină și 6,3 lei pentru motorină.
Calculele au ținut cont de faptul că acciza reprezintă 28% din prețul de la pompă al benzinei și 23% din cel al motorinei. Totodată, s-a luat în calcul cursul BNR de marți, de 4.4356 lei/euro și un preț mediu de 5,85 de lei/litru de benzină, respectiv 5,95 lei/litru de motorină. Odată cu creșterea prețului la carburanți vor urma creșteri în lanț ale prețurilor întrucât vor  crește inevitabil cheltuielile de transport.

FMI confirmă noile taxe și impozite  anunțate de Guvern, dar nu și reducerea CAS

Reducerea CAS nu este cuprinsă în proiecția bugetară pe 2014 pentru că au fost prioritare salariile, pensiile și investițiile publice, iar orice relaxare a taxării muncii trebuie însoțită de lărgirea bazei și măsuri fiscale de compensare, a declarat șeful misiunii FMI, Andrea Schaechter.
"Să nu uităm obiectivul principal. Guvernul s-a angajat să mențină un deficit care să fie în zona lui 2,2% din PIB. Veniturile au fost mai slabe, iar la anul avem cheltuieli suplimentare pentru salarii și pensii și alte investiții, deci, în mod clar, pentru a acoperi aceste costuri trebuie să găsești o cale de a prioritiza. Această reducere pentru a sprijini piața muncii era o parte, dar e prea devreme. Cred că momentul, timpul, nu era potrivit pentru a evalua toate acele efecte. În mod clar, se află pe agendă în continuare", a răspuns Andrea Schaechter.
?ê?£eful misiunii FMI recunoaște că România are o povară fiscală mare pe muncă și autoritățile trebuie să reanalizeze sistemul, dar "cu mare grijă", pentru a evita o gaură în buget.
"În mod clar lărgirea bazei este un element care trebuie avut în vedere. Se analizează cu mare atenție acest sistem, cât de mare este această povară (…) Am evidențiat că acest lucru trebuie să se facă astfel încât impactul pe buget să fie zero. În mod clar este o măsură care ar susține economia românească (…) Va fi nevoie de un pachet care să pună toate aceste lucruri împreună, acest pachet poate fi convenit și atunci se va putea implementa", a adăugat Schaechter.
Premierul Victor Ponta a anunțat luni seara că nivelul contribuțiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, dacă Guvernul va identifica până la 1 iulie toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri. O simplă promisiune, care, conform spuselor reprezentantului FMI, nu are nicio bază solidă.

Dan Marin