Presa a fost asaltată astăzi de dimineață cu emailuri conținând „un studiu efectuat de „Colegiul Pacienților” și „Asociația din grijă pentru Client” în programul „Empatie sau indiferență?”.
Studiul este unul irelevant din punct de vedere statistic și manipulator deoarece nu se menționează cum a fost selectat eșantionul de 810 respondenți, dacă este unul relevant pentru populația României, cum s-a realizat chestionarea: telefonic, față în față, pe internet și nu se menționează dacă toate răspunsurile au fost predefinite și pacienții au bifat o variantă, două, șapte, nouă sau au fost lăsați să formuleze ei răspunsuri la unele întrebări.
Dar cel mai important lucru este că acest așa-zis studiu nu are marjă de eroare și lansează în mod fals niște acuzații inadmisibile la adresa medicilor de familie ca și cum acestea ar veni din partea a x% dintre pacienții români.
Comunicatul începe cu banalități despre comunicare care „reprezintă liantul unei relații de lungă durată între medic și pacient și duce la încrederea reciprocă, o anamneză corectă și creșterea complianței la tratament” și continuă cu „lacunele” descoperite de acest studiu:
„– 45% din pacienți nu se declară pe deplin mulțumiți de informațiile și explicațiile oferite despre starea sa de sănătate,
– 39% de comunicarea empatică a medicului de familie.
-Pacienții declară că există și “medici care s-au dezumanizat”, “țipă la pacienți”, iar cei mai mulți au devenit “un fel de funcționar care iți facilitează un bilet de trimitere.”
– Studiul arată totodată că doar 29% din medicii de famile au contactat pacienții pentru a-i invita în cabinet
– mai puțin de jumătate au recomandat în ultimul an analizele uzuale în scop de prevenție. – pacienții – pacienții reclamă blocaje legate de accesul la consultul medicului de familie, datorat numărului limitat de consultatii pe zi” de parcă ar putea un medic să ofere un număr nelimitat de consultații pe zi, dilatând în vreun fel cele 24 de ore.
– „că poate fi sunat oricând, că are răbdare și este interesat de noutățile medicale au fost plusurile pe care pacienții le-au amintit când a venit vorba despre medicul de familie care îi îngrijește.”. Desigur că dacă pacientul ar fi sunat ORICÂND de la serviciu de șeful său, de colegi sau de clienți, s-ar enerva, ar reclama la sindicat, la ITM, la Papa de la Roma, dar medicul de familie trebuie să fie sclav și să răspundă zi și noapte la telefon tuturor pacienților. În plus ne întrebăm și noi cum își dă seama un pacient că medicul său este interesat de noutățile medicale? Dacă expune niște extrase de pe internet în limba engleză cu niște fotografii de organe interne pe măsuța din sala de așteptare oare ar fi suficient sau trebuie să știe să răspundă la niște întrebări ăe care pacientul le-a cules înainte de consultație de pe niște site-uri străine?
Surprinzător sau nu este faptul că tot acum și Președintele Colegiului Medicilor, Gheorghe Borcean a anunțat că a solicitat introducerea expresiei românești „relație medic-pacient” în patrimoniul UNESCO, o idee aberantă așa cum ziarul CURENTUL a explicat AICI.
