Cota unică redusă la 12%, scade CAS-ul și crește salariul minim pe economie

Guvernul a primit undă verde de la FMI

Guvernul a primit OK-ul reprezentanților Fondului Monetar Internațional pentru un pachet de măsuri de relansare ce urmează să intre în vigoare la începutul anului viitor, potrivit unor surse guvernamentale. Discuțiile avute marți la București de reprezentanții guvernului cu cei ai Fondului Monetar Internațional au avut drept scop obținerea acceptului Fondului pentru măsurile menite să dea o gură de oxigen importantă economiei românești. Concret, este vorba de reducerea cotei unice de la 16 la 12% și majorarea salariului minim la 720 lei, concomitent cu reducerea contribuțiilor sociale de la 43,6% la 41%.
Oamenii de afaceri și patronatele din domeniu au cerut de mai multe ori scăderea cotei unice, care ar crea un mediu economic mai prietenos pentru investitori și reducerea contribuțiilor sociale, fiscalitatea muncii fiind considerată împovărătoare.
„FMI nu putea să nu fie de acord cu aceste măsuri, pentru că sunt bune și s-a văzut acest lucru și în țările din jurul nostru“, spune Ovidiu Nicolescu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din Romånia (CNIPMMR).
Scăderea cotei unice de la 16 la 12% și reducerea contribuțiilor sociale de la 43,6% la 41% sunt măsuri benefice, consideră președintele Consiliului Național pentru IMM-uri.
„Sunt măsuri pentru creșterea atractivității mediului de afaceri. Sunt foarte bune, și cånd spunem acest lucru ne bazăm atåt pe știința economică, cåt și pe experiența țărilor din jurul nostru, care au arătat că aceste măsuri au dus la creșterea apetitului investițional“, a declarat, pentru „Curentul“, Ovidiu Nicolescu.
Președintele CNIPMMR spune că aceste măsuri vor duce la creșterea investițiilor străine în Romånia, care în ultimii ani s-au înjumătățit.
În ceea ce privește creșterea salariului minim de la 600 la 720 de lei, Nicolescu nu s-a arătat încåntat.
„Trebuie să mai avem puțină răbdare. Creșterea salariului minim este de nesuportat pentru Romånia, și asta pentru că salariul mimim este baza pentru calcularea tuturor salariilor din economie. Acum, în criză, nu este nevoie de o creștere a salariilor, vor fi firme care nu vor suporta această creștere. Reamintim că salariile se măresc în măsura în care crește productivitatea, iar noi nu avem acum creșteri de productivitate“, a spus președintele CNIPMMR.
Secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din Romånia (AOAR), Cristian Pârvan, spune că mediul de afaceri salută reducerea cotei unice, care înseamnă și un plus de venituri pentru salariați.
„Sunt măsuri consonante. Creșterea salariilor combinată cu reducerea fiscalității pe muncă ar însemna un plus de venituri penrtu salariați. Sunt măsuri cu o direcție comună“, ne-a declarat Cristian Pårvan.

Un pas înainte

Și reprezentanții Alianței Confederațiilor Patronale din România (ACPR) consideră că reducerea cotei unice este o măsură care ar face România atractivă pentru investitorii străini, dar și autohtoni.
„Din punctul nostru de vedere cea mai bună variantă este cota unică de 10%, însoțită de măsuri complementare“, ne-a declarat Dan Matei Agathon, purtătorul de cuvånt al ACPR.
ACPR a lansat recent un program de relansare economică în care cerea diminuarea cotei unice la 10%, scăderea veniturilor urmånd să fie acoperită din alte impozite. ACPR propunea impozitarea pariurilor online, sector în care circa jumătate de miliard de euro scapă anual neimpozitate, privatizarea spațiilor comerciale deținute de statul român, numai în București existând 4.400 de asemenea spații, sau impozitarea suplimentară a terenurilor pe care sunt construite proprietăți de lux.
„Diminuarea cotei unice ar face mediul economic mai prielnic și pentru investitorii romåni, și pentru cei străini. Ar putea fi vorba de o reducere graduală – o cotă redusă în 2011 și o altă cotă în 2012“, a spus Agathon, adăugånd că 12% e o cotă mai mică, așă că este un pas înainte.
În ceea ce privește reducerea contribuțiilor sociale, reprezentantul ACPR consideră că măsura este benefică atåt pentru angajat cåt și pentru angajator.
Mai complicată este creșterea salariului minim, spune Agathon, adăugånd că această decizie trebuie luată după discuțiile cu patronatele și sindicatele, care cu greu se pun de acord – în timp ce patronatele spun că e criză și nu poate fi vorba de majorare, sindicatele doresc salarii cåt mai mari.

Isărescu: Contribuțiile enorme descurajează munca
Contribuțiile plătite de firme și salariați sunt enorme pentru a menține un anumit nivel al pensiilor, însă descurajează astfel munca, exact elementul care poate asigura un nivel ridicat al pensiilor, consideră guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
„În primul rând, nu trebuie să descurajăm munca prin impozite foarte mari. (…) În momentul în care punem pe firme și pe salariatul român contribuții enorme, fără să ținem un anumit echilibru pentru a plăti un anumit nivel de pensii și ne uităm cu atenție la cifre, ne uităm că descurajează munca, exact ceea ce poate să asigure pensii mari“, a spus Isărescu, la o emisiune difuzată marți de TVR 2.
El a afirmat că această situație este una dintre „cele mai grave capcane“ în care a intrat România, în condițiile în care a apărut un conflict pentru că se dorește plata unor pensii mari.
„România are puțini contribuabili, contribuțiile pentru asigurări sociale sunt foarte mari pentru nivelul de salarii din această țară. În felul acesta descurajăm munca și nu mulțumim nici protecția socială. Este greu de ieșit dintr-o asemenea situație“, a spus Isărescu.