Acasă Actualitate -Creanta- CIM Krivoi Rog – gaura fara sfarsit in bugetul Romaniei

-Creanta- CIM Krivoi Rog – gaura fara sfarsit in bugetul Romaniei

DISTRIBUIȚI

– Creanţele externe ale Romaniei asupra unor ţări exotice ca Mozambic, Sudan sau Irak au fost mascate în Fondul Proprietatea – Fabrici şi uzine, sute de milioane de dolari nerecuperaţi sunt pasate viitorilor acţionari – Investiţia romanească de la Krivoi Rog a figurat pe lista Fondului, mai bine de doi ani, cu titlul de -creanţă- – Valoarea actualizată a contractul extern cu Ucraina se ridică la peste 2 miliarde de dolari – O datorie pe care statul vecin nu a recunoscut-o niciodată nu are cum să fie creanţă – Pană să se dumirească oficialii MEF în legătură cu statutul combinatului, patrimoniul este jefuit fără încetare – O comisie de evaluare -internă- a principalului antreprenor ARCOM S.A. a plecat ieri noapte către CIM Krivoi Rog – O să aibă probleme cu deplasarea la faţa locului, pentru că s-au furat pană şi drumurile – Dalele de beton au fost scoase din pămant şi vandute micilor bişniţari locali.

La sfarşitul lunii trecute, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, modificand astfel Legea 247/2005, referitoare la Fondul Proprietatea (FP). Creanţele externe ale Romaniei din lista fondului au fost mascate prin cuvinte meşteşugite. Ministerul Economiei nu a fost în stare să recupereze sute de milioane de dolari din ţări exotice, dar le transformă în acţiuni FP. Investiţia românească de sute de milioane de dolari de la Krivoi Rog a figurat pe listă mai bine de doi ani cu titlul de… creanţă. În acest timp, o mană de oameni o jefuiesc fără încetare. Fiindcă nu există vreun document prin care Ucraina să o recunoască drept datorie, CIM Krivoi Rog nu poate fi considerată creanţă.

Blana ursului din pădure

Creanţele externe ale Romaniei de la punctul 2.4 al Fondului Proprietatea au fost transformate prin Ordonanţa de urgenţă nr. 81 din 28/06/2007 în -sume obţinute din recuperarea drepturilor valutare deţinute de statul roman din activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică internaţională, derulată înainte de 31 decembrie 1989, şi sume rezultate din recuperarea drepturilor care decurg din acordurile comerciale şi de plăţi guvernamentale şi aranjamente tehnice bancare corespunzătoare, înregistrate în conturile de cliring, barter şi cooperare economică internaţională-.

În spatele cuvintelor meşteşugite se ascunde combinatul de Nichel-Cobalt din Cuba, construit de UzinExportImport (actuala Uzin Export S.A.). Investiţie de 110 mil.$, bani nerecuperaţi, la care se adaugă dobanzile intercalare de 8% pe an. În Mozambic, la Las Camariocas, romanii au construit o turnătorie de fontă de circa 2 milioane de dolari. Ne-am luat -la revedere- de la bani, ca de altfel şi de la creanţa irakiană, de unde aveam de recuperat alte 4 miliarde de dolari. Acţionarii ar trebui să fie liniştiţi, Fondul Proprietatea lucrează pentru ei. Transformă blana ursului din pădure, în acţiuni FP.

Miliarde de dolari nerecuperaţi din Ucraina

Aflăm cu surprindere că, după ce a fost listată mai bine de doi ani, -100% din creanţa statului roman la Krivoi Rog- a fost eliminată din lista Fondului Proprietatea.

Contactat telefonic, secretarul de stat al Ministerului Economiei şi Finanţelor Iuliu Winkler ne-a dat o explicaţie : -Fondul Proprietatea nu a fost creat să administreze creanţele externe ale Romaniei. Era lipsit de sens să păstrăm în portofoliul fondului, un element neaducător de dividente-. Surpriza nu a constituit-o dispariţia datoriei ucrainene, ci însăşi titulatura de creanţă.

Ea se referă de fapt la Combinatul de Îmbunătăţire a Minereurilor Acide de la Dolinska, denumită eronat CIM Krivoi Rog, o investiţie externă de 3,2 miliarde de dolari, derulată în cadrul fostului CAER începand cu decembrie 1986.

Ne-am interesat la Ministerul Economiei şi Finanţelor (MEF) despre valoarea -creanţei-. Am aflat că Romania are o cotă de participare la această investiţie de 774,6 milioane ruble transferabile, din care ar fi investit pană în prezent circa 644,6 milioane ruble trf. (1 rublă trf. 1984=1,22$). Cu alte cuvinte, dacă CIM Krivoi Rog este socotită creanţă, înseamnă că Ucraina ne datorează circa 792 milioane de dolari. Minciună sau lipsă de profesionalism?

-Specialiştii- ministerului uită că la acest contract se practică o dobandă intercalară de 8% pe an şi o dobandă la credit de 3%, începand cu 1990 (termenul de punere în funcţiune din contract). Fără să mai adăugăm faptul că de obicei se calculează dobandă la dobandă, în 20 de ani valoarea investiţiei s-a dublat, CIM Krivoi Rog însemnand cel puţin 1,4 miliarde de dolari neîncasaţi. Bugetul Romaniei prevede în fiecare an pentru investiţia (sau creanţa?)de la Krivoi Rog cel puţin 1 milion de euro, în ciuda faptului că -începand cu anul 1998, lucrările la combinat au fost sistate-. Pentru ce? Aflăm tot din răspunsul MEF că personalul romanesc asigură -paza şi menţinerea în stare de funcţionare a anumitor instalaţii-. Aproape 100 de muncitori, ingineri şi directori, plătiţi de la bugetul de stat. Păi dacă e creanţă, fraţilor, adică datorie recunoscută, ce mai caută romanii noştri acolo?

Vă spunem noi

Puţini sunt cei care ştiu în ce hal arată -creanţa statului roman de la Krivoi Rog-. Combinatul de la Dolinska a fost lăsat la cheremul hoţilor care-l jefuiesc neîncetat. Totul se face cu ştirea conducerii filialelor ARCOM şi UzinExport din Dolinska, a KGOKOR-ului ucrainean şi a Ministerului Finanţelor şi Economiei. Ani la rand s-au transferat mii de tone de materiale scumpe prin aşa-zise operaţiuni de reexport la Maloiaroslaveţ, Kazahstan şi Astrahan. Marfă introdusă în Ucraina fără comisioane sau taxe vamale. S-au furat zeci de tone de bile de oţel special şi componente de cupru de înaltă calitate direct din şantier, folosindu-se buldozere, macarale şi personal din şantier. S-au tăiat silozuri şi s-au dat la fier vechi. Anul trecut, 70 de butoaie de carbid, fiecare avand 30-40 kg, -casate- din magazia filialei ARCOM S.A., au fost vandute cu 7 grivne/kg. Strunguri de 26 de tone, 20 de tone tablă lungă (500-600 $/tona pe piaţa mondială) şi bolţurile din oţel special CrNiSi de la -maşina de ardere- au fost vandute ca fier vechi lui Cergun, un afacerist local.

A dispărut din şantier macaraua pe şenile -American Hoist- de 100 de tone, care cantărea cel puţin 200 de tone, macaraua Capră (Portal) care descărca vagoanele, rampa şi liniile de cale ferată de langă depozite, alte zeci de tone de fier, plus calea de rulare 300+300 metri, şină de cale ferată. S-au prăduit halele de la atelierele de reparaţii auto din tablă ondulată – panouri sandwich cu spumă. S-a vandut macaraua MTI, de langă MTI 120, cu tot cu calea de rulare profil -I- dublu, cu plăci sudate. Un fir dublu, în lungime de 400 de metri, cantăreşte cel putin 30 de tone de fier. Se taie reţelele termice, ţevile din organizarea de şantier se dau la fier vechi. Au început să scoată pană şi dalele de beton din pămant, de pe platforma de la fosta staţie de betoane, în apropierea KGOKOR. Surse din combinat ne-au spus că a dispărut cu totul o platformă din spatele centralei termice, formată din dale de beton 3/2 m cu 0,20m grosime. Nu există control sau pedeapsă. Responsabili?

O datorie nerecunoscută nu poate fi creanţă

Legal, Ministerul Economiei şi Finanţelor este singurul responsabil de situaţia CIM Krivoi Rog. Au închis ochii şi au încercat să paseze gaura transformată în creanţă, la Fondul Proprietatea.

-Creanţele externe ca cea de la Krivoi Rog au fost scoase pentru credibilitatea fondului. Cine ne poate spune cand vom putea recupera banii investiţi ?-, ne-a declarat telefonic ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian.

În realitate, ucrainenii nu au recunoscut oficial niciodată CIM Krivoi Rog ca datorie. Singurele documente care atestă că ucrainenii au preluat părţi finalizate ale combinatului sunt -facturile plătibile-.

-CIM Krivoi Rog 100% nu este creanţă, pentru că nu este o datorie confirmată-, ne-a declarat Ion Hotăranu, unul dintre specialiştii implicaţi încă din anul 1982, cand s-au pus bazele afacerii. Hotăranu spune că nu există act juridic care să dovedească faptul că investiţia externă din Ucraina este creanţă. Nu există documente bilaterale între împuterniciţii statului roman şi cei ucraineni sau vreun acord interbancar între BCR şi o bancă corespondentă din Ucraina privind o potenţială datorie.

Prin contract, în contul compensării cheltuielilor, romanii trebuiau să primească 30 milioane de tone de pelete (după punerea în funcţiune a combinatului). Or, CIM Krivoi Rog nu a fost terminat încă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.