Descoperire excepțională: rinocerul preistoric de sub Drumul European 581

Mult hulitele noastre șosele și autostrăzi, care se tot construiesc, înghit munți de bani, dar nu mai apucă să fie terminate niciodată aduc, totuși, bucuria în sufletele unor români, ce-i drept, nu foarte mulți. De fapt, este vorba despre câțiva oamenii de știință: arheologi și, uneori chiar și paleontologi. De fapt, bucuria acestor savanți nu are o legătură directă cu investițiile respective, ci cu operațiunile de „descărcare de sarcină arheologică“ care trebuiesc făcute, obligatoriu înaintea deschiderii șantierelor propriu-zise. De curând, lucrările de refacere a Drumului European 581, pe ruta Crasna-Albița au adus la lumină o descoperire spectaculoasă, care le-a permis specialiștilor să pornească într-o veritabilă călătorie în timp, ce i-a purtat prin lumea de acum zece milioane de ani.
O lume ciudată, populată cu ființe de mult dispărute, care n-au mai lăsat în urma lor decât niște ciolane pietrificate, fosile stranii care fac mândria muzeelor noastre. Această „fereastră în timp“, s-a deschis, de câtăva vreme încoace, aproape de Huși, în zona localității Crețești. Inițial a fost vorba despre clasica operațiune de „descărcare arheologică“, care ar fi trebuit să vizeze doar vestigiile rămase de pa urma vechilor așezări umane care au existat acolo de-a lungul vremurilor istorice. Lucrurile au luat, însă, o întorsătură cu adevărat spectaculoasă abia după ce din subsolul viitorului șantier al DE 581 au ieșit la iveală câteva oase care păreau extrem de vechi. Din acel moment, arheologii i-au lăsat în locul lor pe specialiștii paleontologi care au preluat investigațiile după regulile și cu mijloacele lor specifice. Iar în cel mai scurt timp, acolo s-a înjghebat o întreagă echipă din care au făcut parte doctorandul Laurențiu Ursachi, de la Muzeul „Vasile Pârvan“- Bârlad, ing. dr. Ionuț Grădianu, de la Muzeul din Piatra Neamț și Alexandru Solomon, masterand în geologie al Facultății de Biologie și Geologie de la Universitatea „Babeș- Bolyai“, din Cluj-Napoca. În timp, munca acestor specialiști a fost coordonată și supervizată de prof. dr. Vlad Codrea, de la Universitatea „Babeș- Bolyai“, unul dintre cei mai renumiți paleontologi ai momentului, specializat în studiul vertebratelor străvechi. În plus, pentru elucidarea unor probleme de natură geologică pe care le ridică acea locație, la situl de la Crețești a venit și prof. dr. Mihai Brânzilă, de la Facultatea de Geografie și Geologie a Universității „Al. I. Cuza“ Iași. Contactat telefonic, prof. dr. Vlad codrea ne-a relatat că noul sit paleontologic de la Crețaști are șanse mari de a deveni una dintre zonele de referință, pentru această perioadă geologică, pentru întreaga țară. De fapt, sunt mari șanse de a descoperi că întreaga Moldovă este un veritabil Eldorado paleontologic. Păcat că încă nu a fost explorat decât într-o foarte mică măsură“.
 
Strămoșii lui Scrat din „Ice Age“
 
Opinia profesorului Codrea a fost confirmată, de curând, când specialiștii au descoperit în acel loc un craniu aproape complet de rinocer preistoric. Iar acesta vine după ce, în toamna anului trecut, tot în acel loc au fost descoperite două cranii complete de Paramachairodus, mult mai cunoscut sub numele de „Tigru cu dinți pumnal“. Codrea ne-a relatat că, aceste cranii spectaculoase, extrem de bine conservate, sunt niște „piese“ de o inestimabilă valoare științifică, unice în România și extrem de rare în Europa. Ce-i cu aceste feline venite din alte vremuri? Vi-l amintiți pe veșnic morocănosul Scrat, ciudatul tigru preistoric din filmul de animație „Ice Age“? Ei bine, cele două cranii aparțin unui vechi strămoș al acelui carnivor preschimbat în personaj de film. Dar, în acele vremuri îndepărtate, acei „strămoși“ nu aveau talia impozantă pe care aveau să o dobândească, peste câteva milioane de ani, urmașii lor, care au supraviețuit până acum câteva zeci de mii de ani. Strămoșii lui „Scrat“, în varianta lor  moldovenească, așadar cei descoperiți la Crețești, aveau talia unui leopard din zilele noastre. Dar, cu toate acestea, ei erau în vârful „lanțului trofic“ din vremea lor. La fel ca și leoparzii de azi, și aceia erau niște vânători redutabili. Care era prada lor preferată? Spre norocul specialiștilor, răspunsul la această întrebare a fost oferit tot de situl paleontologic de la Crețești. Era vorba despre Hipparion, o specie de cai primitivi, cam de mărimea unor zebre din zilele noastre. Poate că, la fel ca acestea, și caii Hipparion aveau corpul acoperit cu dungi, care le asigurau o mai bună camuflare printre ierburile savanei care acoperea, pe atunci, o bună parte a zonelor de câmpie din Moldova actuală. Totuși Hipparion erau niște cai primitivi, care se deosebeau de caii actuali prin faptul că, la picioarele din față aveau trei degete funcționale și nu binecunoscutele copite. Iar dacă tot vorbim despre acea lume dispărută, trebuie să reamintim că ea a existat în urmă cu circa zece milioane de ani, în vremurile pe care savanții le numesc Miocen. Cum arăta, pe atunci, acea zonă din Moldova de azi? Pornind de la datele de pe teren, paleontologul Vlad Codrea o descrie astfel: „Acolo, în actuala zonă Crețești a existat albia unui râu sau poate a unui fluviu, care curgea printr-o zonă a Moldovei actuale. Erau vremuri cu climă mult mai caldă decât cea actuală, iar pe acest meleag exista o savană în care, pe alocuri, apăreau și pâlcuri de copaci, pâlcuri mai dese, desigur, pe malurile apelor curgătoare. Bineînțeles că într-o asemenea climă caldă, fauna era deosebit de diversificată: am identificat două specii de rinocer, strămoșii cailor pe care deja i-am menționat, felinele Parama­chairodus, câteva specii de gazele dar și un număr mare de iepuri. Tot acolo am avut surpriza de a descoperi mai multe fosile complete de broaște țestoase, cu carapacea și plastronul aflate încă în conexie anatomică. Dar și diverse păsări, pe care urmează să le identificăm ulterior“.
Așadar, o zonă cu totul excepțională. O zonă de interes paleontologic ce ar putea deveni celebră în toată lumea științifică. Dar asta cu o singură condiție: statul român să aloce și o brumă de bani pentru cercetarea științifică. Concret, Prof. dr. Vlad Codrea ne-a relatat că, pentru a putea continua cercetările de la Creșești nu ar fi nevoie decât de un escavator care să decoperteze zona care nu a fost încă supusă „descărcării arheologice“ și de o basculantă de 16 tone care să îndepărteze de acolo pământul rezultat. Din păcate, paleontologii nu au parte nici măcar de acest minim ajutor. Păcat! Mare păcat că nu suntem în stare să beneficiem de asemenea comori științifice, pe care Dumnezeu le-a păstrat pentru noi, iar noi nu suntem în stare nici măcar să le aducem la lumina zilei. 

Vasile Surcel