Doi ani de la întoarcerea cu fața spre Europa

Chișinăul a marcat, ieri, doi ani de la momentul care a declanșat o nouă orientare peste Prut. Una spre Europa, în care tinerii au depus sacrificiul suprem pentru a adera la valorile democratice și a încerca să-și construiască un viitor altfel decåt anii trăiți în bezna comunismului de dinaintea lui Voronin și după acesta. În seara de 7 aprilie 2009, zeci de mii de tineri s-au stråns în Piața Marii Adunări Naționale, acolo urma să se instaureze kilometrul zero al drumului către Europa. Această încercare a lor de a-și impune punctul de vedere vizavi de înlăturarea comunistului Voronin nu s-a făcut fără sacrificii. Bilanțul răsturnării comunismului nu a fost deloc unul neînsemnat. Cåțiva tineri omoråți, alte cåteva zeci dintre ei bătuți cu bestialitate în beciurile Miliției și Securității lui Voronin, fete violate care nici acum nu-și revin, dar și cåteva sute de arestări în condiții inumane. Acesta a fost prețul pe care tinerii de peste Prut au trebuit să-l plătească pentru o bătălie, dar nu pentru întregul război, împotriva dictaturii comuniste de tip sovietic instaurată de clanul lui Voronin în Republica Moldova. În campania electorală pentru alegerile din 29 iulie 2009, toate partidele de la Chișinău au promis că, dacă ajung la guvernare, îi vor găsi pe vinovații pentru violențele din 7 aprilie. În atari condiții, Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) poartă și ea partea ei de vină deoarece liderii acesteia au promis că vinovații pentru acest măcel vor plăti în fața legii. Pånă în prezent, acest lucru nu s-a putut realiza în special din cauza ineficienței justiției, dar și a proastei gestionări a acestui proces. Cert este că toate aceste sacrificii făcute de tinerii din Republica Moldova și dorința lor de a fi într-o bună zi cetățeni ai UE nu au rămas neobservate la Bruxelles, care acordă acum Republicii Moldova poate cea mai mare importanță dintre toate statele aspirante la acest deziderat.