În atenția DNA
Municipalitatea Bacău a pus la cale recent, printr-o hotăråre a Consiliului Local, cumpărarea unui imobil care aparține lui Sorin Ovidiu Vîntu, la un preț care sfidează austeritatea bugetului local: 744.000 de euro. Vestea a fost anunțată oficial pe 7 martie 2011, de primarul Romeo Stavarache, care a citit, în fața presei, decizia prin care a fost împuternicit să negocieze preluarea imobilului lui Vîntu. S-a decis, așadar, conform primarului municipiului Bacău, „aprobarea de principiu a exercitării, de către Consiliul Local Bacău, a dreptului de preempțiune în vederea achiziționării din municipiul Bacău a imobilului din strada Vasile Alecsandri 7“- a citit primarul din documentul elaborat de Consiliul Local. „Este vorba despre casa de pe Vasile Alecsandri, colț cu Războieni, în care, dacă Consiliul Local va hotărî, intenția este să facem acolo Casa Căsătoriilor. Avem un spațiu foarte mare, de 2000 mp în curte și există posibilitatea să transferăm acolo Casa Căsătoriilor“- a mai explicat el. Cum nimeni nu se înghesuie să cumpere o casă atåt de scumpă și, în plus, båntuită de fantomele foștilor prim-secretari de partid și ai foștilor capi ai miliției și securității Băcăului, care au locuit-o până în 1990, decizia pare cel puțin dubioasă în condițiile în care același Consiliu Local a refuzat să investească în preluarea unor imobile cu o valoare culturală și de patrimoniu mult mai mare decåt a celei vizate, dar cu un preț de cåteva ori mai mic.
Situată în strada Vasile Alexandri nr 7 din Bacău, vila cumpărată de Vîntu în 1992, numită „Casa Dumitru Pătrășcanu“, a fost construită de tatăl lui Lucrețiu Pătrășcanu în 1936. În același an în care a fost cumpărată de Vîntu, Direcția pentru Cultură și Patrimoniu a județului Bacău a declarat vila monument istoric. Proprietarul de azi al vilei, firma Imobiliar Network 2002 SA, fosta Gelsor Network, a scos la vånzare adică, în octombrie anul trecut, un monument istoric.
Primăria Bacău a primit, pe 17 februarie, de la Direcția Județeană pentru Cultură și Patrimoniu Național (DJPCPN) Bacău, o adresă prin care era informată că, după ce Ministerul Culturii a renunțat la dreptul de preempțiune în achiziționarea acestui monument istoric, acest drept a fost transferat, conform legii, municipalității. Astfel, prin notificarea făcută de DJPCPN Bacău, s-a specificat faptul că în următoarele 15 zile municipalitatea își va putea exercita dreptul legal de preempțiune în achiziționarea imobilului scos la vânzare de Vîntu. Cum ședința Consiliului Local Bacău, în care s-a hotărât „aprobarea exercitării dreptului de preempțiune“, a avut loc pe 7 martie 2011, deci cu câteva zile mai târziu după ce a expirat acest drept, rezultă că hotărârea este ilegală. „În acest moment au trecut mai mult de 15 zile. S-a depășit termenul cu patru zile. Au votat degeaba. Nu mai au niciun drept de preempțiune. Totuși, se poate cumpăra imobilul, dar numai dacă vânzătorul este de acord să o vândă Primăriei“, a declarat directorul DJPCPN Bacău. Întrebat cu privire la motivul pentru care și-au aprobat, în Consiliul Local Bacău, un drept expirat, unul dintre consilierii locali a declarat presei că din proiectul de hotărâre a omis să citească exact termenul legal în care se putea acționa. „Eu știam că putem vota pentru dreptul de preempțiune în termen de 30 de zile de la primirea notificării. Am citit tot proiectul de hotărâre, însă am omis chiar fraza în care era specificat acest termen de 15 zile“, a spus consilierul PNL Ilie Bârzu, președintele Comisiei pentru activități economico-financiare, buget, investiții din Consiliul Local Bacău. Indiferent de justificarea dată de edili, decizia prin care primarul a fost desemnat, de principiu, să se ocupe de negocieri pentru cumpărarea vilei lui Vîntu este, așadar, ilegală.
De la Vîntu pentru Vîntu, via Ioan Chelaru
Vila scoasă la vânzare de Vîntu a fost cumpărată de el în 1992 și în 2001, după escrocheria FNI, când se aștepta să fie săltat de anchetatori, a fost transferată contra cost în patrimoniul uneia dintre firmele sale, Gelsor Network, societatea sub controlul căreia a fost trecut de fapt întreg fondul imobiliar al lui Vîntu din toată țara, inclusiv fostele sedii ale Gelsor. Ulterior, el a schimbat numele firmei în Imobiliar Network 2002, plasând controlul acesteia unui paravan offshore. La acea dată însă, cel care controla imperiul Gelsor, în numele său, era avocatul Ioan Chelaru, actual vicepreședinte al Senatului României. De altfel, Ioan Chelaru este chiar cel care a cumpărat vila din strada Vasile Alecsandri nr.7 Bacău, pe 15 mai 2001, de la Sorin Ovidiu Vîntu, în schimbul sumei de 2,5 miliarde de lei. El a participat la perfectarea acelei tranzacții în calitate de reprezentant al Gelsor Network. În actul de vânzare-cumpărare
încheiat între Chelaru și băcăuanul Liviu Claudiu Doros, mandatar pentru Sorin Ovidiu Vîntu și Angelica Vîntu, s-a precizat că banii vor fi achitați în cinci rate anuale de cate 500 milioane de lei. Imobilul vândut era format, conform contractului, din „una casă tip vilă construită din cărămidă, acoperită cu țiglă, compusă din subsol, parter, etaj, în suprafață construită de 272,90 mp și un garaj în suprafață de 49,67 mp, precum și din terenul în suprafață de 1.733,00 mp, din care 1.156,14 mp, curți construcții și 576,86 mp arabil“. Documentul pe care-l prezentăm în facsimil a fost autentificat la un notariat bucureștean, pe 11 februarie 2011, cu șase zile înainte de notificarea transmisă Consiliului Local Bacău cu privire la dreptul de preempțiune în vederea achiziționării imobilului. Vîntu făcuse, așadar, pregătirile pentru întâmpinarea, cu actele la zi, a cererii edililor băcăuani.
Edilii Bacăului preferă totuși parfum de Alexandrina
Pentru cei care cunosc modul de operare al lui Vîntu, mai ales în relația cu instituții ale statului, este destul de limpede că avem de-a face cu un șmen bine pus la cale, prin care mogulul scăpătat, aflat în criză de lichidități, a reușit să convingă pe cine trebuie din Consiliul Local sau de la vârful partidului care controlează acest consiliu, să cumpere vila scoasă de el la vânzare, urmând ca ulterior municipalitatea să vadă la ce poate fi folosită. Că atragerea municipalității, sub pretextul dreptului de preempțiune, la achiziționarea unui monument istoric, în combinație cu SOV, este o acoperire pentru o afacere în stilul cu care acesta ne-a obișnuit, o dovedește existența atâtor alte monumente istorice în Bacău lăsate în paragină de edili, deși valoarea lor culturală este cu mult mai mare decât cea a casei fruntașului comunist Pătrășcanu, locuită de-a lungul timpului de prim-secretari precum Alexandrina Găinușă, Ioan Bogdan Băluță sau Gheorghe Tănase. Spre exemplu, presa locală din Bacău a dezvăluit în mai multe rânduri că municipalitatea a refuzat categoric cumpărarea și recondiționarea „Casei Vasile Alexcandri“, aflată acum în proprietatea unui cetățean italian, deși prețul acesteia este aproximativ egal cu al TVA-ului plătit pentru casa lui Vîntu. Când s-a pus problema achiziționării acelui imobil, edilii locali au afirmat că nu mai poate fi salvat de la demolare și că ar trebui reconstruit în întregime, deci că investiția n-ar merita. Reacția președintelui executiv al Asociației Culturale Vasile Alecsandri, conferențiarul universitar Ioan Dănilă, la aflarea veștii a fost pe măsură. „Mă așteptam să existe o minimă luciditate vizând acest subiect sensibil. Nu acea casă era prioritatea numărul 1 a Bacăului, ci Casa Alecsandri, care are o încărcătură culturală și istorică. Consider că e un moment de rătăcire această cumpărare a casei Pătrășcanu. Nu spun că nu este un imobil istoric, dar nu era prioritatea numărul 1 (…)“, a afirmat el în presa locală din Bacău. Mai mult, a spus Ioan Dănilă, deși proprietarul italian al Casei Alecsandri a lăsat din prețul cerut inițial, edilii locali nu s-au arătat interesați de cumpărarea Casei Memoriale a lui Vasile Alecsandri. „Italianul a lăsat din preț pe la 190.000 de euro sau chiar un schimb de teren. Văd că, din păcate, nu există interes pentru cumpărarea acestei case. Primesc numeroase semnale inclusiv pe Internet, de la oameni din toată țara care se arată stupefiați că totul durează de atâta timp. A lăsa să se distrugă un monument cu valoare culturală și istorică este o crimă“.
Să dai aproape 750.000 de euro ca să ai o Casă a Căsătoriilor cu parfum de Alexandrina Găinușă, refuzând să dai de cinci ori mai puțin pentru o casă construită în secolul XVIII și în care s-a născut Vasile Alecsandri, înseamnă nu numai să-ți calci în picioare valorile culturale de primă mărime, ci și să dai o gaură de proporții bugetului public pentru a umple buzunarul unui infractor aflat în lipsă acută de lichidități.
