Protestele determinate de decizia guvernului de la București de a da undă verde explorării gazelor de șist de către Chevron, în vederea unei exploatări viitoare, au depășit granițele țării. După români, vecinii noștri de la sud de Dunăre sunt mobilizați să acționeze împotriva folosirii acestor proceduri în apropierea lor.
Bulgarii iau atitudine împotriva deciziei guvernului României de a da undă verde explorării gazelor de șist în Dobrogea de către americanii de la Chevron, potrivit Novinite.com. Locuitorii orașului Dobrici, fostul Bazargic din perioada în care orașul făcea parte din județul român Caliacra între 1913 și 1940, vor iniția noi proteste de stradă împotriva fracturării hidraulice, metodă de extracție a gazelor de șist pe care o consideră dăunătoare pentru mediu. Dobrici se află la aproximativ 70 de kilometri distanță de Vama Veche.
Unul dintre organizatorii protestului, Sintiya Nedyalkova, spune că își va dedica întreaga viață pentru un moratoriu împotriva explorării și exploatării gazelor de șist, în condițiile în care aceste activități ar fi dăunătoare regiunii Dobrogea. Guvernul de la Sofia a adoptat deja un moratoriu pe o perioadă nedefinită care interzice exploatarea gazelor de șist pe teritoriul Bulgariei. În schimb, România este mult mai permisivă în acest domeniu, fapt ce stârnește nemulțumiri inclusiv în Bulgaria, având în vedere că zona unde se vor face explorări și ulterior cel mai probabil exploatări se află foarte aproape de granița cu vecinii noștri.
Chevron are o concesiune de 6.350 de kilometri pătrați lângă Bârlad, județul Vaslui și una de 2.700 de kilometri pătrați în zona litoralului Mării Negre (Adamclisi, Costinești și Vama Veche). În luna aprilie, Chevron estima că va începe explorarea undeva în cea de-a doua jumătate a anului 2013.
La sfârșitul lunii aprilie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara că au fost eliberate avizele pentru explorare în zona Dobrogea, fără să facă referire la perimetrul Chevron din Vaslui, unde compania anunță că vrea să sape primul puț. Plumb a adăugat că, în acest stadiu, nu se folosește metoda fracturării hidraulice.
Fracturarea hidraulică presupunea injectarea unor mari cantități de apă, alături de nisip și diverse substanțe chimice, dintre care unele cancerigene, în formațiunile de șist în care gazul este captiv pentru a-l aduce la suprafață. Companiile din energie spun că această metodă este inofensivă pentru mediu, dacă este făcută într-o manieră responsabilă, din moment ce substanțele introduse în pământ se întorc la suprafață în cea mai mare parte.
Intențiile Chevron față de Vama Veche si Costinești au stat la baza mai multor proteste în Constanța și în alte orașe ale țării. Unul dintre cele mai recente a avut loc la începutul lunii aprilie. Militanții ecologiști din Constanța au protestat pașnic joi, 4 aprilie, împotriva exploatării gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice, investiție a companiei americane Chevron prevazute a demara in județul Constanta. „Atragem atenția că numai INTENȚIA DE EXPLOATARE A GAZELOR DE ?ê?£IST ÎN ZONA TURISTICĂ va genera o deformare negativă a imaginii turismului românesc de pe litoral. Contaminarea solului si, prin urmare, distrugerea agriculturii din zona Dobrogei și a întregii industrii legate de creșterea animalelor, cu consecințe tragice nu doar asupra regiunii, ci a întregii Românii“ se preciza în scrisoarea de protest. ?óÔé¼?¿Coaliția de centru-stânga care conduce România din mai 2012 a criticat puternic concesiunile pentru explorarea gazelor de șist primite de mai multe companii, inclusiv Chevron, la începutul anului anterior, dar ulterior premierul Victor Ponta și-a schimbat viziunea, preciza recent AFP. Bineînțeles, după ce a ajuns la putere.
U.S. Energy Information Administration (EIA), parte a Departamentului de Energie a Statelor Unite, estimează că România, Ungaria și Bulgaria au împreună resurse de 538 de miliarde de metri cubi de gaz blocat în șisturi, ceea ce ar acoperi mai mult decât consumă Europa într-un an și echivalentul consumului României timp de 40 de ani.
Mihaela Dobrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
