Un număr de 57 de persoane, vizate de perchezițiile făcute marți în București și șase județe, sunt urmărite penal pentru evaziune fiscală și spălare de bani prin 17 firme "fantomă", care emiteau facturi pentru operațiuni fictive, prejudiciul fiind estimat la 20 de milioane de euro.
Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul București (PTB), în perioada decembrie 2009 – ianuarie 2014, doi dintre inculpați "au conceput și folosit un mecanism infracțional", prin înființarea și controlul exercitat asupra unui număr de 17 societăți comerciale cu comportament de tip fantomă.
"Aceștia au emis numeroase facturi fiscale către 52 de societăți comerciale, atestând operațiuni nereale, facturi pe care acestea din urmă le-au înregistrat în contabilitate, în scopul diminuării bazei impozabile și prejudicierii bugetului consolidat al statului. Pentru a se crea aparența că operațiunile comerciale atestate în facturi sunt veridice, cei doi inculpați, de conivență cu reprezentanții societăților în favoarea cărora au fost emise facturile (aceștia având de asemenea calitate de învinuit în cauză), au stabilit ca valoarea bunurilor fictiv livrate/serviciilor fictiv prestate să fie plătită prin transfer bancar, din contul societății achizitoare către conturile unora dintre cele 17 societăți cu comportament de tip fantomă, urmând ca, subsecvent, banii să fie retrași în numerar și să se întoarcă la dispunătorii plăților. Pentru serviciile oferite, din banii pe care îi încasau în modul descris mai sus, aceștia își opreau un comision de circa 6-8%", susțin anchetatorii.
Cele 52 de firme menționate au transferat în conturile societăților controlate de cei doi învinuiți – societăți care nu funcționează la sediile declarate și nu desfășoară activități comerciale – suma totală de 87.066.978 lei – drept contravaloare a unor servicii sau bunuri care în realitate nu s-au prestat ori livrat niciodată.
În acest dosar, procurorii și polițiștii au făcut, marți dimineață, 121 de percheziții în București și județele Brașov, Ilfov, Prahova, Vâlcea, Dâmbovița și Giurgiu, la locuințele suspecților și la sediile unor societăți comerciale.
El a precizat că firmele vizate în acest caz aveau ca obiect de activitate numeroase domenii, printre care IT, consultanță sau agenții de turism.
"Practic, se făceau transferuri de bani între firme reale și aceste firme «fantomă», în urma cărora respectivele persoane nu mai plăteau datoriile către bugetul de stat", a mai spus Țîrlea.
Mihai Niculescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
