Decizia de condamnare a liderului spiritual MISA, Gregorian Bivolaru, la șase ani de închisoare pentru relații sexuale cu minore a fost motivată de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție. Pe lângă faptele de care este acuzat Bivolaru, în prezent azilant politic în Suedia, unde a primit numele de Magnus Aurolsson, declarațiile inculpaților și ale martorilor, motivarea deciziei instanței cuprinde și referiri la documente ultra-secrete. ”Curentul” vă prezintă, în exclusivitate, conținutul documentului care a generat cruciada autorităților judiciare împotriva mișcării patronate de Gregorian Bivolaru, și anume o notă a SRI pe baza căreia procurorii au început ancheta.
Astfel, așa cum rezultă din documentele indicate de judecătorii instanței supreme, interceptările telefoanelor folosite de Bivolaru și de membrii marcanți ai mișcării au fost obținute de procurori pe baza legii siguranței naționale, în urma sesizării primite de la SRI în anul 1999. Serviciul a informat că la cursurile MISA se făcea ”propagandă mincinoasă” anti NATO și împotriva Uniunii Europene, în condițiile în care guvernul din acea vreme, controlat de Convenția Democrată, făcea eforturi pentru integrarea euroatlantică. Mai mult, MISA ridiculiza instituțiile considerate drept bază a societății, precum Biserica și Apărarea!
”Sesizarea inițială a S.R.I. din 1 februarie 1999 a privit faptul că numiții R.C. și R.P., (instructorii de Yoga din școala MISA Roșu Camelia și Roșu Petru, n.r )sub coordonarea nemijlocită a numitului Bivolaru Gregorian, au desfășurat în perioada 28 aprilie – 21 iulie 1997 activități care prin implicații și consecințe sunt de natură a leza siguranța națională a României.
S-a semnalat astfel de către S.R.I. faptul că soții R., invocând pretextul “denunțării planurilor oculte ale francmasoneriei”, în calitate de “instructori” ai M.I.S.A. au pus în circulație cu prilejul unor simpozioane și conferințe ce au avut loc în mai multe localități documente false care, prin conținutul și amploarea pe care a luat-o difuzarea acestora în rândul opiniei publice, au creat o situație periculoasă pentru siguranța națională, iar prin implicațiile produse au fost de natură a afecta relațiile internaționale ale României.
În susținerea soluției de infirmare a rezoluției inițiale se arată între altele că aceasta nu a făcut referiri la acțiunile întreprinse de soții R. sub coordonarea lui Bivolaru Gregorian de natură a crea în rândul populației curente de opinii anti NATO și anti-europene, care nu pot fi considerate doar o simplă exprimare a unor opinii în conformitate cu drepturile constituționale, dată fiind consecvența acestora, caracterul organizat, repetabilitatea acțiunilor și scopul urmărit, acela al creării unei opinii colective potrivnice statelor europene și structurilor euro-atlantice”.
Oda lui Bivolaru, filată de SRI
În ziua în care Gregorian Bivolaru a împlinit 50 de ani, adepții MISA au organizat un spectacol de omagiere, cu conotații sexuale evidente și erotism împins la extrem. Yoghinii nu știau, la acea vreme, că manifestarea a fost supravegheată de agenți SRI, care au povestit practicile șocante în conținutul sesizării strict secrete trimise procurorilor PICCJ. Cuprinsul acesteia, după declasificare, a fost redat de magistrații Instanței Supreme.
”Spre exemplificare, s-a menționat manifestarea din perioada 12-13 martie 2002 din București, la care au participat 4000 de persoane, unde sub pretextul împlinirii a 50 de ani de către Bivolaru Gregorian, au fost ridiculizate instituții ale statului, precum Biserica, Învățământul și Sistemul de apărare, dar au avut loc și momente așa-zis artistice cu caracter profund obscene, relevant de practicarea în grup de către “adepții artiști” a perversiunilor sexuale, la care a participat și o fetiță de 12 ani, în condițiile în care în sală erau prezenți mai mulți copii adepți ai M.I.S.A. S-au mai făcut referiri și la alte asemenea manifestări, care au constituit prilej de comitere și a unor infracțiuni privind traficul și consumul ilicit de droguri. Toate aspectele menționate au rezultat din documentele cu caracter strict secret ale S.R.I., la care rezoluția face referiri exprese.”
MISA nu a afectat siguranța națională
Ancheta derulată ulterior a relevat însă că suspiciunile transmise de SRI nu se confirmă, dar cu toate acestea, procurorii care l-au anchetat pe Bivolaru au folosit împotriva acestuia, în ancheta în care era acuzat de corupere și sex cu minore, interceptările obținute pe baza legii siguranței naționale. ”S-a concluzionat astfel că probatoriile administrate anterior nu au lămurit toate aspectele legate de activitatea infracțională a membrilor M.I.S.A., inclusiv a lui Bivolaru Gregorian., care este mult mai complexă decât cea avută în vedere inițial, fiind vorba și despre alte fapte cu caracter penal comise cu ocazia manifestărilor respective, pentru care nu s-au efectuat verificări.
În privința infracțiunilor contra siguranței statului, s-a reținut în esență că nu au rezultat elementele necesare infracțiunii prev. de art. 166 C. pen., exprimarea unor teze antiintegraționiste în structurile europene sau NATO neputând fi considerate ca element de propagandă în favoarea statului totalitar. Totodată, chiar dacă nu toate informațiile comunicate cu prilejul conferințelor au fost reale, acestea nu pot fi considerate apte să pună în pericol interesele naționale, siguranța statului și relațiile internaționale ale României.”
Judecătorii Curții de Casație au apreciat că a existat o bază legală, dar și informații concludente care să le permită procurorilor să ceară emiterea unor mandate de ascultare potrivit legii siguranței naționale
”Din toată această succesiune de acte emise de procuror a rezultat că începând cu anul 1999, în cadrul activității de informații desfășurate în condițiile Legii nr. 51/1991 au existat date culese de organele abilitate în domeniul siguranței naționale privitoare la implicarea inculpatului B. în acțiuni de natură a leza siguranța națională a României.
Din această perspectivă, este mai puțin important dacă în concret acțiunile desfășurate de inculpat au întrunit sau nu elementele constitutive ale unei infracțiuni contra siguranței statului; ceea ce interesează este existența unor suspiciuni, bazate pe informațiile obținute în urma investigațiilor efectuate de S.R.I., în sensul implicării inculpatului în activități de natură a leza siguranța națională.
Cu alte cuvinte, important este a se stabili dacă emiterea unor mandate de interceptare întemeiate pe Legea siguranței naționale a avut nu doar o bază legală, ci și una factuală, care în realitate este concretizată tocmai în existența unor indicii care să conducă la implicarea inculpatului în acțiuni de natură a aduce atingere siguranței naționale.
Or, din cele expuse anterior, rezultă că asemenea suspiciuni au existat, iar pentru lămurirea acestora a fost necesară emiterea unor mandate de interceptare în condițiile Legii nr. 51/1991.
Este astfel de observat că mandatele în discuție în prezenta cauză au vizat perioada 15 noiembrie 2002-12 august 2003, adică cea consecutivă rezoluției nr. 2038 din 14 iunie 2002 prin care s-a dispus reluarea cercetărilor față de inculpat pentru mai multe infracțiuni, inclusiv cele contra siguranței statului.
Cenzurând mandatele emise de procuror, Curtea nu este chemată să aprecieze asupra temeiniciei informațiilor privitoare la implicarea inculpatului în activități contra siguranței statului, ci trebuie să statueze dacă a existat aparența unor asemenea acțiuni desfășurate de inculpat, ca și cadru pentru emiterea unor mandate de interceptare emise în condițiile Legii nr. 51/1991.”
Mihai Niculescu
