Considerati infractori mai putin periculosi, falsificatorii de pasapoarte sunt din ce in ce mai numerosi si din ce in ce mai bine platiti. Ei se specializeaza continuu, avand banii necesari pentru investitii temeinice in tehnica (scanere si computere puternice) si in infrastructura retelei pe care si-au organizat-o. Lunar, un falsificator de pasapoarte poate castiga de la 2.000 pana la 5.000 de euro, tinand cont ca pentru un singur document -prelucrat- ei primesc intre 500 si 1.200 de euro, in functie de complexitatea lucrarii. Astfel, pentru o luna de munca, un -fabricant- castiga cel putin 5.000 de euro, adica aproape 200 milioane de lei. Iata de ce se poate spune ca aceasta -industrie-, aparent nevinovata fata de alte ramuri ale economiei subterane, este una dintre cele mai profitabile.
La pasapoarte noi, metode de falsificare noi
Din analizele efectuate de Politia de Frontiera a rezultat ca pasapoartele falsificate partial, fie prin inlocuirea fotografiei, fie prin radierea mecanica sau chimica a anumitor date si completarea in fals a acestora reprezinta 61% din totalul documentelor false sau falsificate. S-a constatat de asemenea ca pasapoartele romanesti falsificate sunt cele de tip vechi, care sunt inca in uz pana in anul 2007. Falsuri au mai aparut si la stampilele de intrare sau iesire din tara. Multi romani care ajung in spatiul Schengen si muncesc la negru prefera sa gaseasca un -binevoitor- care sa le aplice pe pasaport o stampila falsa, pentru a nu mai fi nevoiti ca dupa cele 90 de zile legale, cat pot sta in tarile europene, sa se intoarca acasa.
In opt luni, cinci sute de pasapoarte false
In primele opt luni ale anului in curs, politistii de frontiera au descoperit 499 pasapoarte false sau falsificate, folosite atat de catre cetatenii romani, cat si de catre cei straini. Aici trebuie mentionat ca nu poate fi apreciat numarul pasapoartelor falsificate care nu au fost depistate de autoritati. In fine, realizand o analiza pe varste a celor care au apelat la acest gen de documente de calatorie s-a constatat ca preponderenta o detin persoanele incadrate la categoria 20 – 35 de ani. Pe parcursul celor opt luni, au fost descoperite atat pasapoarte falsificate romanesti – 356, cat si grecesti, bulgaresti, frantuzesti etc, ponderea pe cetatenii a persoanelor implicate in fenomenul infracttional fiind reprezentata cu variatii de ierarhizare de cetatenii romani, turci si moldoveni. In cazurile in care au fost implicati cetateni straini, s-a constatat ca acestia apeleaza in continuare la pasapoarte false total – contrafacute (realizate in intregime, de la coperta pana la ultima fila de catre falsificatori, incercand sa imite conditiile de forma si continut ale documentelor in uz emise de catre autoritatile competente). Totodata, au fost inregistrate cazuri in care cetatenii straini (indeosebi cei ai statelor pentru care este necesara viza de intrare in spatiul Schengen – moldoveni, turci etc.) intra legal in Romania, in baza pasapoartelor personale valabile, sub -paravanul- excursiei turistice si se prezinta la iesirea din tara cu documente de calatorie falsificate, emise de tarile pentru care nu este necesara viza pentru a calatori in statele Schengen. Astfel, de la inceputul anului, politistii de frontiera au depistat peste 143 de persoane, cetateni straini, care s-au prezentat in punctele de frontiera cu pasapoarte false sau falsificate, atat la intrarea, cat si la iesirea din tara.
Returnatii – cei mai buni clienti ai falsificatorilor
Cel mai des motiv intalnit in cazurile depistate de politistii de frontiera (atat in folosirea documentului de calatorie apartinand altei persoane, cat si in inlocuirea fotografiei), este reprezentat de restrictionarea dreptului de folosinta a pasaportului personal, ca urmare a returnarii persoanei din strainatate. Acestia, folosindu-se de pasapoarte false, falsificate sau chiar cele personale, declarate pierdute, apeleaza la diferite metode pentru a insela vigilenta politistilor de frontiera, intentionand sa se reintoarca in tarile de unde au fost returnati. Astfel, s-a constatat ca in momentul returnarii, unii cetateni romani le declara politistilor de frontiera pierderea sau furtul documentului de calatorie in strainatate, sperand ca in acest mod se vor putea folosi de pasaport pentru a se reintoarce in spatiul Schengen, fiind depistati insa in momentul prezentarii pentru iesirea din tara prin punctul de frontiera.
Alta metoda o reprezinta folosirea pasapoartelor unor rude apropiate sau persoane ale caror trasaturi seamana, aparent, cu ale celui in cauza, fiind intalnite dese cazuri in care cetatenii romani s-au legitimat in punctul de frontiera cu documente de calatorie apartinand rudelor de gradul I sau II.
De asemenea, polititistii de frontiera au depistat persoane care au incercat sa se foloseasca, pentru a iesi din tara, de documente de calatorie sustrase sau -imprumutate- cu buna-stiinta de titulari. In ultima perioda s-a constatat ca majoritatea persoanelor returnate apeleaza la persoane a caror identitate reala nu o cunosc, care in schimbul unor sume – care ajung pana la 1.500 de dolari sau euro – le procura documente de calatorie, pe care le falsifica prin aplicarea fotografiei celui in cauza.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
