Felix va muri cu titlul glorios de turnător ordinar la Securitate

După decizia de ieri a judecătorilor de la Înalta Curte, avem o certitudine: Felix va muri cu titlu de turnător ordinar la Securitate agățat de gåt. Ultima acțiune a liderului conservatorilor împotriva verdictului de colaborare a sa cu fosta Securitate a fost respinsă, ieri, de către judecătorii instanței supreme, hotărårea rămånånd irevocabilă. Un complet de trei judecători de la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a instanței supreme a respins, ieri, ca nefondată contestația în anulare făcută de Dan Voiculescu împotriva deciziei din 10 martie, prin care un alt complet de trei magistrați ai aceleiași secții au decis că Voiculescu a fost colaborator al securității.
Voiculescu a recurs la ultima cale de atac, respectiv a formulat o contestația în anulare, care a fost depusă la instanța supremă în 18 mai. Avocații lui Voiculescu au susținut cererea și au arătat că ar fi existat erori procedurale.
În replică, reprezentantul CNSAS, prezent la ședință, a cerut respingerea contestației arătând că instanța a luat decizia corect, fără a exista erori procedurale. Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au decis irevocabil, în 10 martie, că liderul conservatorilor, Dan Voiculescu, este fost colaborator al fostei Securități, cu numele conspirativ „Felix“.
Astfel, ÎCCJ a confirmat decizia Curții de Apel București. În urma respingerii contestației în anulare formulate de Felix și avocații săi, este clar că o cale de atac în justiția internă nu mai există, iar amenințările lui Voiculescu potrivit cărora va apela la toate Curțile naționale și internaționale este doar un semn clar de disperare a sa. În cea mai bună conjunctură, Felix ar mai putea obține niște bani la CEDO, dar nicio instanță din lume nu-i va șterge de pe frunte calitatea de turnător la Securitate.

Procurorii pot trece la treabă

Decizia de ieri a magistraților de la Curtea Supremă lasă drum liber procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care au deja, din 25 martie 2011, o plângere penală împotriva senatorului Dan Voiculescu pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații publice, depusă de gorjeanul Constantin Țăpuș.
„Mă consider prejudiciat de Dan Voiculescu deoarece a ajuns parlamentar al României și vicepreședinte al Senatului fără să-și recunoască colaborarea cu fosta instituție represivă a statului comunist, Securitatea, iar eu, în calitate de cetățean român și fost persecutat politic, contribui și la plata salariilor demnitarilor prin impozitarea veniturilor personale“, a spus Țăpuș, în plângerea sa. Acesta are certificat de luptător în rezistența anticomunistă, fiind urmărit de Securitate.

Voiculescu se ascunde în spatele cuvintelor

Ca și cum nu l-ar durea prea tare decizia magistraților de la Înalta Curte, Voiculescu a postat ieri, după aflarea verdictului, un post intitulat „Inadmisibilă NU netemeinică“. Cu frânturile de logică bine cunoscute, Felix continuă postarea precizând: „ÎCCJ a decis astăzi să considere inadmisibilă Contestația în anulare depusă de mine, refuzând practic să analizeze pe fond argumentele juridice expuse. În mod normal, instanța ar fi trebuit să decidă dacă această Contestație este temeinică sau netemeinică. Însă, pentru că nu a îndrăznit să o analizeze pe fond, instanța a ales soluția de compromis: inadmisibilitatea. Soluția, spun juriștii, este ilegală“. Cu alte cuvinte, magistrații care au îndrăznit să respingă contestația marelui Felix au încălcat grosolan legea, fapt insinuat de altfel de Voiculescu: „câți judecători din România de astăzi ar fi îndrăznit să judece corect, pe fond, și să admită contestația depusă de mine?!“.  Dar, ca un varan viteaz ce se află, Voiculescu a anunțat deja că nu se dă bătut: „Nu-i nimic. Voi solicita CSM să efectueze o anchetă în acest caz și voi continua procesul la CEDO. Chiar și această ultimă hotărâre a ÎCCJ îmi oferă argumente suplimentare în fața instanței europene“.
Marea problemă a lui Voiculescu este dată tot de dovezile la care acesta nu mai contenește să facă referire. Dar să vedem ce înseamnă documente pentru Felix. În 26 martie 2007, Voiculescu declara în direct la TVR, la emisiunea „Foc încrucișat“, că „atâta timp cât sunt documente ele nu mai au nevoie de confirmări“. Cu o asemenea logică de fier nu e de mirare că Voiculecu încă mai crede că el e nevinovat, iar cei pe care i-a turnat cu drag și spor la Securitate sunt simple slugi ale actualei puteri politice.

Mircea, Felix, Dan Voiculescu – turnător, într-un cuvânt

În 5 februarie 2010, instanța Curții de Apel București a constatat că Dan Voiculescu a avut calitatea de colaborator al fostei Securități, iar acesta a contestat decizia la instanța supremă.
Curtea de Apel București a notat, în motivarea deciziei din 5 februarie 2010, că Dan Voiculescu a colaborat cu fosta Securitate cu numele conspirativ „Felix“ în scopul „rezolvării unor sarcini de contraspionaj“, însă era privit cu suspiciune de comuniști, pentru că avea un trai peste nivelul obișnuit, având o casă cu încălzire și piscină.
Judecătorul arăta că CNSAS a apreciat corect că Dan Voiculescu a făcut poliție politică, fapt care reiese și din documentele depuse la dosar.
„Reclamantul (Dan Voiculescu – n.r.), contrar susținerilor sale, a fost recrutat în vederea colaborării cu numele conspirativ «Mircea» în anul 1970 de către ISMB, în considerarea posibilității informative ca și translator de limba germană al echipei de hochei a Norvegiei, urmărindu-se furnizarea de informații cu privire, pe de o parte, la cetățeni străini pe linie de CNEFS (Consiliul Naționale de Educație Fizică și Sport), iar, pe de altă parte, la cetățeni străini de la ASE, în anul 1971 propunându-se scoaterea din rețea întrucât nu vine des în legătură cu cetățeni străini“, potrivit motivării. De asemenea, instanța a constatat că, în perioada 1973-1975, Voiculescu a fost verificat pentru a fi recrutat, „inclusiv în scopuri de contraspionaj și de stabilire a corectitudinii activității unor reprezentați ai unor firme ce făceau afaceri cu statul român“, astfel că, sub numele conspirativ „Felix“, acesta a semnat o serie de note referitoare la cetățeni străini cu care intra în contact, la rudele sale care au fugit din țară și la un coleg de serviciu.
Potrivit instanței, în 1975 s-a propus încetarea colaborării cu Dan Voiculescu pentru că acesta intrase în Partidul Comunist Român (PCR) și nu exista un obiectiv pe lângă care să fie folosit, însă legătura este reluată pentru rezolvarea unor probleme pe linie de muncă în cadrul Comerțului exterior, dar cu mențiunea de a se avea în vedere caracterul nonconformist al acestuia.
„De asemenea, pe parcursul anilor, organele fostei poliții politice au urmărit activitatea reclamantului, informându-se cu privire la caracterul nonconformist al acestuia, ce se concretiza în legături cu străinii, fără a fi comunicate potrivit Legii 23/1971, în încălcarea unor reguli de disciplină cu ocazia deplasărilor în străinătate în cadrul activității de comerț exterior, în ducerea unui trai peste nivelul obișnuit al populației, cât timp avea inclusiv un autoturism străin, imobilul său fiind dotat cu încălzire centrală și piscină“, se mai arată în documentul citat.