Acasă Actualitate Filat și Ghimpu fac front comun pentru reintroducerea oficială a limbii române...

Filat și Ghimpu fac front comun pentru reintroducerea oficială a limbii române peste Prut

DISTRIBUIȚI

Semnalul negativ dat de actuala guvernare proeuropeană în privința schimbării logicii de predare a Istoriei, problemă artificială creată de ideologii „moldovenismului primitiv“ din curtea comuniștilor lui Voronin, a fost primit cu îngrijorare la București. Președintele Traian Băsescu a afirmat recent că România „nu se supără“, dar va ține minte. Cum Bucureștii sunt principalii aliați ai coaliției AIE și se fac punte către inima Europei, liderii de la Chișinău au încercat să fluture ramura de măslin către vecinii de peste Prut, care nu au condiționat, ba mai mult, au cotizat la drumul spre UE la care aspiră Republica Moldova. Acest gen de soft power și de model de integrare pe care România a încercat să-l prezinte Chișinăului a fost, cel puțin la nivel declarativ, realizat de liderii AIE. Ieri, cu ocazia serbării pe 31 august a Limbii Române, șeful Executivului de la Chișinău, Vlad Filat, a declarat că în eventualitatea modificării Constituției să fie schimbat și articolul referitor la limba Republicii Moldova, pentru introducerea limbii române ca limbă oficială, apreciind că este vorba despre o „cerință firească“. „Nu cred că mai este cineva care, sincer, crede că vorbește altă limbă decât cea română. Este evident că trebuie să aducem în concordanță această normalitate și în Constituția Republicii Moldova. Sper că atunci când vom amenda Constituția vom schimba și articolul 13 și vom avea o denumire corectă sub toate aspectele“, a spus Filat, cu ocazia sărbătorii „Limba noastră cea română“.

Obsesia antiromânească încă bântuie PCRM-ul

Chiar dacă nu este cea mai bună atmosferă în interiorul AIE, cel puțin la capitolul „limba română, Filat a rezonat cu șeful liberalilor, Mihai Ghimpu, care este un susținător consacrat al acestui demers care dorește a îndepărta ideea sovietică cum că popoarele de pe cele două maluri ale Prutului sunt două entități diferite care vorbesc limbi diferite. Anterior, fostul președinte interimar Mihai Ghimpu, liderul Partidului Liberal (PL), s-a pronunțat de asemenea asupra necesității modificării Constituției cu scopul introducerii limbii române ca limbă de stat. Pe de altă parte, în timp ce toate celelalte partide parlamentare au depus flori miercuri la monumentul dedicat memoriei lui Ștefan cel Mare și pe Aleea Clasicilor, la Chișinău, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) a anunțat că nu va participa la evenimente, pentru că este de părere că este vorba despre „o sărbătoare inexistentă“, sugerând că încalcă actuala Constituție. Deputatul comunist Sergiu Sîrbu a declarat că partidul a depus deja flori la monumentul lui Ștefan cel Mare, la 27 august. „Nu vom participa, pentru că înțelegem foarte bine cine stă în spatele acestor evenimente, mai ales după declarațiile lui Mihai Ghimpu făcute în numele întregului popor, potrivit cărora am fi români și am vorbi limba română“, a declarat el. Sărbătoarea „Limba noastră cea română“, marcată la 31 august, își are originea în 1989. În acea perioadă, cetățenii de peste Prut au revenit la alfabetul latin, iar ulterior la denumirea de limba română. După 1994, limba oficială a statului a devenit așa-zisa limbă moldovenească, un subiect de dispută între comuniști și proocidentali.

Manuale românești

În ceea ce privește predarea după manuale de Istorie Universală și a Românilor, ambasadorul român la Chișinău, Marius Lazurcă, a declarat ieri în cadrul unui interviu pentru RFI că după aceste cărți vor învăța elevii de la Chișinău. Acesta a dat asigurări că manualele tipărite la București se vor afla în ghiozdanele elevilor începând cu 1 septembrie. Voința manifestată la sfârșitul lui 2009 – începutul lui 2010 a Alianței pentru Integrare Europeană a fost, dimpotrivă, să modifice logica de predare a Istoriei, logică introdusă în anul 2006 de către unul dintre ideologii principali ai PCRM-ului, și să se renunțe așadar la istoria integrată și să se înlocuiască. Se prelua în fond un model românesc, un model liberal, cu materia Istorie – o materie înscrisă în nomenclatorul materiilor care se predau în circuitul universitar din Republica Moldova, dar care conținea tematici perfect compatibile cu modul și substanța predării Istoriei în România. Eu am verificat personal în ce constă programa de Istorie în curs de a se preda în Republica Moldova și trebuie să vă spun că nu există obiecții pe care România le poate formula în mod realist cu privire la această programă. Istoria Românilor există, felul în care tematica este prezentată ne poate mulțumi“, a spus Lazurcă la RFI.

Mădălin Necșuțu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.