Floriile, sarbatoarea care ne imprimavareaza sufletele

Cu o saptamana inainte de Paste, tinem sarbatoarea intrarii in Ierusalim a Domnului Iisus, sarbatoare cunoscuta cel mai bine sub

numele de Florii. In traditia populara, sarbatoarea Floriilor sau Duminica Vlastarilor marcheaza apogeul florilor, al vegetatiei, care acum reuseste sa invinga frigul iernii. La aceasta s-au adaugat functii si semnificatii noi, legate de cultul mosilor si al stramosilor: pomeni, curatarea mormintelor si cimitirelor sau invocarea spiritelor mortilor. Principalul simbol al Floriilor pentru lumea crestin-ortodoxa este ramura de salcie sau substitutul ei, matisorii de rachita, prezenti mai ales in zonele montane. Salcia este un arbore sfant, binecuvantat de Maica Domnului atunci cand isi cauta Fiul, pentru ca s-a facut punte peste apa, ajutand-o sa treaca raul. Aceasta perioada este marcata de o serie intreaga de practici care au loc atat la nivelul gospodariei, dar si la nivelul comunitatii. Ramurile de salcie sunt aduse cu o zi inainte in biserica si asezate langa tetrapodul cu icoana Intrarii Domnului in Ierusalim pentru a fi sfintite de preot, in timpul oficierii Liturghiei. Fiecare om care intra in biserica si saruta icoana poate lua din snopul ramurilor de salcie o mladita sau doua, pe care le tine apoi in mana, pana la terminarea slujbei. Ramura de salcie devine nu numai un simbol al credintei crestine si al Floriilor, ci si un mijloc de aparare a casei si a familiei, a persoanei si o modalitate de a perpetua de la un an la celalalt puterea omului de a infrunta dificultatile. La iesirea din biserica, tinerii incearca sa inghita trei matisori de salcie, care ii va feri de galci. Ca sa nu-i doara salele peste an, cei mai in varsta se incing cu ramuri de salcie peste mijloc.

Unde lovesti cu salcia, creste

Ajuns acasa, barbatul sau femeia care aduce ramura o va face coronita si, in functie de zona, fie o pune la streasina casei, fie la grajd. Ramurile de salcie sfintite au si puteri fertilizatoare. Ele pot determina cresterea si inmultirea tuturor plantelor si a vietatilor din gospodaria omului. Astfel, oamenii isi lovesc animalele cu ramurile de salcie sfintita zicand: -Sa cresteti, sa infloriti si sa va prasiti ca matisoarele- sau isi -bat- copiii cu ea, pentru ca acestia sa fie cat mai puternici, robusti, precum salcia care creste si se dezvolta. In Bucovina, coronitele de salcie se asaza pe streasina casei, pentru a o pazi de necazuri. In Moldova si in Muntenia, matisorii pastrati de la Florii se aprind vara, pe timp de furtuna sau vijelie. Cu ani in urma, satenii ieseau cu aceste ramuri spre hotare, in intampinarea grindinei, le aprindeau si se rugau ca fumul lor sa indeparteze orgia din sat. In unele zone, in ziua de Florii se scoate martisorul facut cadou la 1 martie, se agata intr-un maces sau intr-un pom inflorit si se aerisesc hainele.

Vraji si descantece

Ramurile inflorite de salcie, culese si sfintite in ziua de Florii, mai au si alte intrebuintari: impodobesc crucile, mormintele, troitele, ferestrele, usile si portile caselor pentru protectie si alungarea spiritelor malefice. De asemenea, ele sunt infipte in pamantul holdelor, atarnate in pomii fructiferi si in butucii de vie pentru a da rod bogat. In unele locuri, ramurile de salcie sunt folosite pentru a face vraji si descantece.

Dezlegare la peste si odihna

La romani, importanta sarbatorii este intarita de interdictiile de munca si sacrificiul ritual al pestelui, denumit -Dezlegarea la peste-. Pentru crestini, pestele – ihtios in greaca – este un simbol hristic. De asemenea, toti cei care poarta nume de flori sunt sarbatoriti in aceasta zi.

Arabii aprind candele, impodobite cu flori, pe care le pun printre frunze de palmier, iar grecii impletesc cruci din tulpini. La popoarele slave este obiceiul ca cei apropiati sa isi daruiasca ramuri de salcie in aceasta zi. Adaptarile se datoreaza conditiilor diferite in care traiesc popoarele, dar esenta vegetala este aceeasi.