Gazele de șist pot arunca în aer coaliția de guvernare

Gazele de șist și în special exploatarea acestora sunt „mărul discordiei“ în USL. Părerile cu privire la exploatarea și explorarea gazelor de șist par a fi împărțite în coaliția de guvernare, liberalii considerând că trebuie realizată o analiză atentă privind acest proces și mai ales efectele acestuia asupra populației și mediului, în timp ce premierul Victor Ponta se manifestă în ultima vreme ca un vehement susținător al exploatării gazelor de șist.
Argumentele sunt împărțite în ceea ce privește această problemă, însă înainte de a da un verdict cu privire la explorarea și exploatarea acestor gaze, trebuie cunoscute foarte bine riscurile și efectele unei astfel de operațiuni, lucru semnalat de Sebastian Grapa, senator PNL. Senatorul PNL de Brașov Sebastian Grapa anunță că luni va solicita înființarea unei comisii parlamentare de anchetă în privința efectelor exploatării gazelor de șist, în condițiile în care premierul Victor Ponta a declarat că se va „bate“ pentru utilizarea acestor resurse. Senatorul PNL are până acum două interpelări adresate premierului Victor Ponta pe subiectul gazelor de șist, însă nu a primit niciun răspuns. Grapa se teme că, pe de o parte, este vorba de o escrocherie pusă la cale de Chevron, iar de cealaltă parte se urmărește depozitarea deșeurilor radioactive de pe nava Flaminia, aflată în portul Constanța, în puțurile rezultate de pe urma exploatării gazelor de șist. „Prim-ministrul nu mi-a răspuns la interpelare, însă mi-au răspuns alte ministere, fiecare spunând că aria de competență nu este în ograda sa. Luni, la grupul meu, voi cere o comisie de anchetă pentru că niciunul dintre ministere nu m-a lămurit și nu mi-a răspuns concret la întrebarea pe care le-am adresat-o. Dacă există un studiu de impact foarte clar privind aceste forări. Noi discutăm despre Chevron, dar acest Chevron care explorează, respectiv exploatează în România, nu este Chevron-Statele Unite.
Singurul lucru în comun este prima denumire, atâta tot. În rest Chevron America este unul, Chevron ăsta este altul. Eu cred că aici totul are legătură cu exploatare bursieră, vor să mai dea un 'boom', așa cum au făcut atunci când au zis că au descoperit rezerve în Marea Britanie“, a declarat Sebastian Grapa pentru ziare.com. Atenționarea lui Sebastian Grapa nu este singulară, problema devenind o adevărată polemică la nivelul coaliției.  În Parlament, mai mulți senatori bihoreni – Cristian Bodea, Valeriu Boeriu (PNL) și Gavrilă Ghilea (PDL) – au inițiative legislative menite să protejeze comunitățile de posibilele efecte nocive ale acestor exploatări. Însă, cum Guvernul are o atitudine încura­jatoare față de această prezumptivă nouă industrie în România, inițiativele acestora nu au șanse de reușită. Concret, masivul grup al parlamentarilor PSD votează conform voinței premierului Victor Ponta.

Victor Ponta – pro gazelor de șist

Premierul Victor Ponta, care se declara înainte de mandat împotriva explorării și exploatării gazelor de șist, și-a schimbat radical opinia și a devenit un susținător al acestui proces, care, teoretic, ar putea elibera România de dependența energetică față de Rusia. Întrebat dacă susține explorarea urmată de exploatarea gazelor de șist, Ponta a răspuns recent  fără echivoc: „Da. Acum nu mai am dubii“. La Consiliul European de la Bruxelles, din 22 mai, liderii europeni s-au pus de acord pentru o politică energetică unică pentru toate cele 27 de state, în care explorarea și exploatarea gazelor de șist a fost inclusă ca sursă de energie neconvențională. La summit, Victor Ponta a spus că România are ca „obiectiv strategic“ să nu mai depindă de gazele din Rusia, făcând referire la „capacitatea României din producția internă, din rezultatele din offshore, din Marea Neagră, din gaz de șist, care să acopere tot consumul României“, care ne-ar putea ajuta „să exportăm și în Moldova“. La finalul summitului, Victor Ponta a declarat, în privința explorării și exploatării gazelor de șist, că „există o opțiune de a permite țărilor membre să-și adapteze legislația“ în acest sens, dar „nu se va construi o politică europeană“. Președintele Traian Băsescu este de acord cu premierul în ceea ce privește gazele de șist, a căror explorare și exploatare ar aduce României o independență energetică deloc de neglijat. „În privința gazelor de șist, nu știu dacă avem această resursă. Ea trebuie prospectată. Nu sunt în măsură să spun cât de mari sunt riscurile, dar, dacă va fi în mâna mea decizia – până îmi voi termina eu mandatul nu vom ști ce resurse avem, decizia se va lua după ce termin eu mandatul –, între oarecare riscuri și independența energetică, răspunsul meu ar fi da gazelor de șist, fără să știu prea mult depre riscuri“, a spus Băsescu, la sfârșitul săptămânii trecute. El a adăugat că Stalele Unite au devenit o țară independentă din punct de vedere energetic datorită gazelor de șist și că nu crede că aceasta este o țară cu dispreț pentru mediu. „Între acest risc și independența energetică, independența energetică este preferabilă pentru o națiune. Răspunsul în concluzie este da gazelor de șist, din punctul meu de vedere“, a adăugat Băsescu.

35 de zone noi – deschise pentru explorări

În prezent, Chevron pare să dețină monopolul cu privire la explorarea gazelor de șist, această companiei având licențe de exploatare în județul Vaslui (la Bârlad), și în Dobrogea (Costinești, Vama Veche, Adamclisi). În total, compania multinațională are dreptul de explorare și exploatare a gazelor de șist pentru o suprafață de aproximativ 271.000 de hectare din apropierea Mării Negre. Guvernul afirmă că poate doar să exploreze. Directorul ANRM declară că poate și exploata, însă nu imediat după terminarea explorărilor. Din datele avansate de oficialii români până în acest moment, explorarea ar urma să dureze peste doi ani de la obținerea licențelor și finalizarea studiilor, iar la exploatare se poate trece abia peste 5 ani. Sunt și alte companii interesate de gazele de șist din România, care nu au însă licențe de explorare, – companiile Petrom, Romgaz, MOL și NIS, o subsidiară a Gazprom. Un alt perimetru pe care se fac studii ar fi cel de la Suceava, mai exact la Climăuți, deținut de australienii de la Zeta Petroleum, în parteneriat cu singaporezii de la Raffle Energy. Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) este autoritatea care poate acorda licențe pentru explorarea gazelor de șist. Ministrul pentru energie, Constantin Niță, a declarat, la sfârșitul lunii mai, că „în perioada următoare, ANRM va organiza licitațiile de desemnare a firmelor care vor realiza explorarea gazelor de șist“. În plus, se pregătește explorarea gazelor de șist în alte 30-35 de zone noi, fără a se cunoaște care sunt riscurile acestui proces.

Dezbateri tardive

Prezentă la   o discuție publică pe această temă, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a spus că va face dezbateri publice în zona Dobrogei și la Vaslui pentru gazele de șist, precum și în București „în special în ceea ce privește partea de explorare“.Asta după ce a dat aprobările de mediu necesare explorărilor făcute de Chevron.
„În cinci ani cât durează explorările pot apărea tehnologii noi. Tehnologia aceasta a fracturării hidraulice la gazele de șist a început în urmă cu 20 de ani în Statele Unite. În acești 20 de ani ea s-a perfecționat. Nu mai putem să luăm exemplele de acum cinci ani și să le comentăm în momentul de față. Trebuie să se prezinte clar în dezbaterea publică cum s-a îmbunătățit tehnologia“, a adăugat ministrul. ?ê?£i dacă nu apar tehnologii noi? Evident, întrebarea este retorică, ministrul Plumb neavând niciun răspuns pentru asemenea situații.

Cât de riscantă este explorarea și exploatarea gazelor de șist

Gazul de șist se găsește în rezervoare neconvenționale, precum structurile geologice de argilă de adâncime, conform informațiilor disponibile la Ministerul Mediului.În cadrul legislației din România, nu există încă deosebiri între resursele convenționale și cele necon­venționale și nu au fost identificate procedurile necesare pentru evaluarea impactului pe care proiectele de exploatare sau de explorare a gazelor de șist le-ar putea avea asupra mediului, după cum se arată în datele Ministerului Mediului. Din această cauză „nu au fost emise acte de reglementare (acorduri de mediu sau autorizații de mediu) pentru astfel de lucrări“. Reprezentanții Chevron susțin că metodele folosite de ei în cadrul  proceselor de explorare și de exploatare ar fi sigure pentru mediul înconjurător. Tehnologia fracturării hidraulice este utilizată încă din anul 1960 de peste un milion de sonde. Pentru realizarea ei se pompează un amestec compus din apă, nisip și cantități mici de aditivi printr-o sondă, conform datelor oficiale cu privire la activitățile Chevron în Europa. Ames­tecul pătrunde apoi prin „perforaturile colanei de foraj“ și creează fisuri ce sunt umplute cu nisip pentru a face gazele să curgă. Reprezentanții Chevron susțin că aditivii utilizați în cadrul fracturării hidraulice sunt folosiți și în operațiunile convenționale și sunt reglementați de către statele membre ale Uniunii Europene. Industria gazelor de șist este contestată de activiștii de mediu, care susțin că accesarea zăcămintelor, mai greu accesibile față de depozitele tradiționale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substanțe chimice.

Cum se împarte Europa în problema gazelor de șist
Extracției gazelor de șist prin fracturarea hidraulică, un proces tehnologic controversat, a creat divergențe în Europa. În 5 iunie 2013, Germania a amânat până după alegerile generale din luna septembrie discutarea unei legi privind reglementarea acestora.
Guvernul Bulgariei a anulat anul trecut licența de exploatare a gazelor de șist acordată, în luna iunie 2011, companiei Chevron, după numeroase apeluri din partea populației pe fondul temerilor că tehnica fracturării hidraulice ar fi putut duce la otrăvirea pânzelor freatice și chiar la provocarea de cutremure.
Primul stat care a interzis metoda a fost însă Franța, unde membrii Parlamentului au luat, la finalul lunii iunie 2011, decizia de a bloca utilizarea tehnicii de fracturare hidraulică folosită în explorarea și în exploatarea petrolului și gazelor de șist, considerată de francezi o sursă de poluare excesivă.
De cealaltă parte, polonezii, care au semnat la rândul lor contracte cu gigantul american Chevron, fac calcule să exploateze începând cu 2015 gazele de șist să urce pe primul loc în Europa pe această nișă. Elanul investitorilor a fost însă temperat în ultima perioadă de informațiile că Guvernul ar intenționa taxarea cu 80% a profitului pe această piață. În plus, americanii s-au lovit de faptul că zăcămintele s-au dovedit mult mai sărace decât estimaseră și mult mai greu de exploatat decât cele din SUA.
Alte țări care au acordat licențe în domeniu sunt Marea Britanie, Ungaria și Spania.

Irina Tracy