Gradina de zarzavaturi in… cimitir

Ce nu scorneste romanul la nevoie? Instalatii de incalzit, metode de furat benzina, curentul electric sau chiar statul. Din saracie, a descoperit ce bune sunt urzicile si buretii care cresc la liber pe campurile din afara oraselor. Ca sa mai scoata un ban, in apartamente de bloc cresc gaini sau si-au deschis firme. Pensionarii au trecut la valorificarea cat mai eficienta a spatiilor pe care sunt proprietari. Si cum locul de veci este una dintre formele peste care oamenii pot fi stapani, batranii din Brasov au inceput sa sadeasca legume in cimitir. Recolta frumusica le-a dat idei si celorlalti, asa incat jumatate din Cimitirul -Invierea- s-a transformat in gradina de zarzavaturi.

-Pana vine mortul, crestem si noi o leguma-

La Cimitirul -Invierea- din Triaj rosiile, varza, cartofii, porumbul si fasolea cresc printre morminte. Oamenii bisericii si-au amenajat parcele cu rasaduri. Majoritatea sunt pensionari care locuiesc in apropiere. Numai Gheorghe Ieseanu (foto medalion), in varsta de 70 de ani, vine tocmai de pe strada Lunga ca sa pliveasca buruienile sau sa mai dea cu sapa pe lotul lui de circa 180 mp. -Asta este o intelegere intre oamenii bisericii si consiliile celor patru parohii. Inainte sa incepem noi sa punem zarzavaturi, aici era buruiana inalta de nu se vedea tractorul din ea. Noi am facut ordine. Pana vine mortul, crestem si noi o leguma-, spune pensionarul agricultor.

Pamant roditor

Gheorghe a lucrat 40 de ani la Rulmentul ca simplu muncitor si apoi ca dispecer. La batranete s-a apucat de gradinarit. S-a luat dupa ceilalti membri ai Consiliului Bisericii -Buna Vestire-, care au amenajat in apropierea crucilor cateva zone cultivate. -Suntem oameni saraci, eu am pensie 2.100.000 de lei. Nu strica sa ai ceva in plus de pus pe masa. Cate putin din fiecare, ca recolta nu e atat de mare incat sa le vinzi. Dar nici nu arunc leguma. Ce daca sunt din cimitir? N-are nici o legatura, mortul e la doi metri sub pamant, legumele sunt mai departe, nu cresc chiar pe morminte-, explica batranul.

Cateva traiste cu de-ale gurii

Din mica lui gradina, Gheorghe culege cam un sac de cartofi, o plasa-doua de fasole si una de ceapa. -Asta nu inseamna ca nu te mai duci si la piata. Dar altfel e cand mananci din munca ta-, crede pensionarul care face parte din Consiliul Parohial al Bisericii -Buna Vestire-. In cadrul acestei structuri, enoriasii hotarasc impreuna cu preotul ce e de facut in anumite probleme. Au pus in discutie si gradinile din cimitir. Au ajuns la concluzia ca omul poate face ce vrea pe terenul lui si au incuvintat agricultura de cimitir. -Pamantul asta omul l-a cumparat pe viata, face ce vrea pe el. Eu platesc aratura in fiecare primavara 100.000 de lei, discuitul 150.000 de lei. Insamantatul il fac eu, sapatul. Ehe, cale lunga pana ajungi sa pui roadele in traista-, povesteste pensionarul.

Patru parohii si o singura intelegere

Cimitirul arata ca un mozaic in care parcelele de zarzavaturi alterneaza cu mormintele. Cele patru parohii care administreaza deopotriva locurile de veci si loturile agricole sunt bisericile ortodoxe -Constantin si Elena-, -Sfantul Gheorghe-, -Buna Vestire- si Biserica de Lemn, unde pastoresc parintii Girbacea, Grindu, Boghici si Neamtu.

Preotii care au aprobat desfasurarea activitatilor agricole in incinta cimitirului sunt multumiti ca initiativa oamenilor a ajutat la intretinerea zonei. Au disparut balariile si nici nu se mai fura. -Inainte de aceasta aprobare tacita a consiliilor, s-au rupt cruci, s-a furat o cruce de marmura si sarma ghimpata care imprejmuieste cimitirul. Faptul ca acum e cineva aici in fiecare zi e in folosul tuturor. Totul este aranjat, intretinut, curat. Iar intre parcelele cultivate si morminte este un spatiu viran, ceea ce inseamna ca normele igienico-sanitare sunt respectate-, precizeaza parintele paroh al Bisericii de Lemn.

Camelia Onciu