Octavian Goga și A.C. Cuza mergeau din greșeală în greșeală prin politica antisemită ce viza populația evreiască și astfel prin intermediul decretului lege numărul 169 din 18 ianuarie 1938 se stipula revizuirea de încetățenire a populației evreiești din România în trei etape:
a.cetățeniile dobândite prin înscrierea în listele de cetățenie la primării pe baza tratatelor de pace (priveau cetățeniile din Ardeal, Bucovina și Basarabia)
b. a doua categorie privea pe evreii din Vechiul Regat care se născuseră din părinți stabiliți în România și care nu se bucuraseră de vreo „supușenie străină“
c. a treia categorie cuprindea încetățenirile obținute prin naturalizare dată de oficialii Ministerului de Justiție.
În fapt, mecanismul era simplu: toate primăriile din țară erau obligate să trimită la judecătoriile de ocol „tablourile încetățenirilor de la 1918 încoace. Toți revizuiții erau obligați să se prezinte în fața instanțelor judecătorești spre a-și susține pe baza actelor emise de la oficiul de stare civilă, drepturile lor. Neprezentarea în instanță constituia o decădere din drepturile de cetățeni“. Prin aplicarea acestei măsuri, gogo-cuziștii lăsau fără cetățenia română aproximativ 35-45% din evreimea din România și odată cu aceasta pierdeau dreptul la vot alături de alte drepturi civice. Pe de altă parte, Consiliul General al Evreilor din România a luat legătura cu toate organismele evreiești internaționale AJU, Liga Drepturilor Omului, Comitetul pentru Apărarea Drepturilor israeliților din Europa Centrală unde au pledat cauza lor. În acest sens, președintele Ligii Mondiale Antirasiste i-a telegrafiat lui Octavian Goga, amenințându-l cu boicotul internațional al României dacă nu va înceta cu măsurile antisemite. La rândul său, Regele Carol al-ii-lea își juca foarte atent cartea, continuând să ațâțe spiritele prin declarații de presă belicoase la adresa evreimii din România: „Ne-am simți bineînțeles ușurați dacă am vedea unii dintre evreii care trăiesc la noi plecând de aici de bună voie“.
Gogiștii și cartea antisemitismului…
Istrate Micescu, ministrul Afacerilor Externe scuza măsurile guvernului de la București îndreptate împotriva cetățenilor români de origine evreiască într-un amplu interviu acordat ziarului „Journal du Geneve“: „Am primit trei valuri de refugiați. Mai întâi cei care au fugit din Rusia din fața valului bolșevic, apoi cei care i-a azvârlit revoluția lui Bela Kun. Înscăunarea regimului hitlerist din Germania a provocat acum de curând cea de-a treia migrație. Cu ce drept pretind acești refugiați să intre în tratatele pentru minorități sau în legi stabilite pentru toți“. Guvernarea Goga-Cuza deținea puterea și de aceea la 18 ianuarie 1938 decreta următoarele: „Articolul i. Adunările Legiuitoare sunt și rămân dizolvate; Articolul ii. Corpul electoral de pe tot întinsul țării se convoacă de noi pentru a alege Adunarea Deputaților și Senatul; Articolul iii. Alegerile se vor face după cum urmează: pentru Adunarea Deputaților la 2 martie 1938, pentru Senat la 4 martie 1938 (pentru senatorii aleși pe scrutin de listă), 5 martie pentru membrii consiliilor comunale și urbane și pe 6 martie pentru Camera de Comerț“. Alături de această măsură de convocare a alegerilor generale între 2-6 martie 1938 se mai modifica și legea electorală din 1926, anulându-se totodată „tablourile cu semne geometrice“ în favoarea unui număr succesiv de puncte negre, fie că acestea vor consta dintr-un singur punct sau mai multe astfel cum este fixat prin lege.
Alegerile care nu s-au mai desfășurat…
În pofida faptului că aceste alegeri nu s-au mai desfășurat niciodată, Carol al-ii-lea spera ca-n timpul campaniei electorale lăncierii și gardiștii se vor anihila reciproc și astfel va putea trece la impunerea regimului autoritarist sub controlul său, ceea ce a și făcut prin impunerea guvernului condus de Patriarhul Miron Cristea.“În viitoarele alegeri lupta se va da între guvern și legionari centrul de greutate al politicii mutându-se categoric la dreapta“ scria jurnalistul Petre Mihail în Cuvântul. La rândul său, Corneliu Zelea Codreanu era în expectativă din perspectiva viitoarelor alegeri generale: „Nu sunt de părere că e bine ca Partidul Național Creștin să dizolve Corpurile Legiuitoare și să procedeze la noi alegeri, deoarece părerea mea este că guvernul nu poate atinge în noile alegeri făcute acum nici 30%. Mie îmi convin alegerile pentru că legionarii sunt neobosiți și vor da bătălia având ca țintă: dublarea voturilor“. Practic, sub umbrela procentului de 15,5 % obținut în alegerile din decembrie 1937, Codreanu prefera lupta democratică în timp ce liberalii conduși de Constantin IC Brătianu s-au reîntregit prin unirea cu PNL Georgist al lui Gheorghe Brătianu: „ Când unii se destramă, noi ne unim, când alții se destramă noi ne întregim. PNL are astăzi un singur șef, un singur stindard, un singur program și astfel întărit poate porni în slujba Regelui pe drumul izbânzilor de mâine“ declarase Constantin IC Brătianu întru interviu acordat cotidianului Curentul. (Va urma )
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
