Guvernul sacrifică sănătatea românilor pentru mai mulți bani la buget

Directiva europeană anti-tutun impune restricții cu privire la comercializarea țigărilor cu arome și la aspectul pachetelor de țigări, însă Guvernul României nu susține aceste modificări pentru că ”au un impact negativ asupra bugetului”, impactul pozitiv asupra sănătății populației fiind ignorat. Fumatul este unul dintre cele mai aprige vicii, cu cei mai mulți adepți la nivel mondial și cu riscuri însemnate pentru sănătate. Peste jumătate dintre fumători se îmbolnăvesc de cancer sau TBC și sfârșesc prin spitale, cu tratamente stricte și dureroase care de cele mai multe ori nu pot împiedica boala să ducă la deces. Directiva europeană anti-tutun este îmbogățită cu noi restricții cu privire la comercializarea țigărilor, interzicând țigările cu arome și impunând ca pachetele de țigări să fie mai puțin atractive pentru consumatori. Guvernul României nu se gândește însă să adopte o astfel de directivă, și negociază sănătatea românilor pentru mai mulți bani la bugetul de stat.

Pro fumat, contra sănătate

Directiva europeană vizează în primul rând protecția consumatorilor de tutun. În forma actuală, propunerea de directivă interzice vânzarea de țigări sau tutun de rulat cu arome. În plus, prevede utilizarea obligatorie a avertismentelor de sănătate ilustrate de dimensiuni mari pe ambalaje, astfel încât să acopere 75 la sută din suprafața pachetului. Reguli noi vor viza și țigările electronice cu un anumit conținut de nicotină, care vor putea fi comercializate numai dacă sunt autorizate ca produse farmaceutice.
Guvernul României are o serie de amendamente la această directivă pro­pusă de Comisia Europeană, exprimate prin două memorandumuri, unul al Ministerului Sănătății și unul al Minis­terului Economiei. În urma unor discuții și negocieri aprinse la nivelul Guver­nului, s-a ales ca fiind reprezen­tativ pentru poziția României, memo­randului Ministerului Economiei, susținut de ministrul Varujan Vosganian, potrivit hotnews.ro. Primul motiv pentru care Guvernul nu vrea să aprobe aceste modificări este contribuția industriei tutunului la bugetul de stat, care este semnificativă. Memorandumul arată că în România, încasările la bugetul de stat din accizele aplicate țigărilor au crescut constant, de la 3,1 miliarde de lei în anul 2007 la 7,72 miliarde de lei în 2012. În document se mai arată că acciza totală la țigarete cuprinde și contribuția pentru finanțarea unor cheltuieli de sănătate. „În forma actuală propusă de Comisia Europeana acest proiect de modificarea a Directivei are un impact negativ, nu numai asupra bugetului de stat, ci și asupra veniturilor Ministerului Sănătății și Autorității Naționale pentru Sport și Tineret“, se arată în Memorandum. Potrivit acestuia, prevederile referitoare la interzicerea unor categorii de produse pot determina o reducere de 20 la sută a pieței legale, concomitent cu o creștere a contrabandei. De asemenea, Guvernul nu este de acord cu propunerea referitoare la dimensiunea avertismentelor. Potrivit directivelor, pachetele cu țigări și cele cu tutun pentru rulat și ambalajele exterioare vor avea pe ambele fețe principale același avertisment combinat alcătuit din mesaj text, fotografie color și informații despre cum să te lași de fumat și care va acoperi 75 la sută din suprafață, fără a mai exista un chenar. România propune ca avertismentele să ocupe o suprafață de doar 45 la sută. O altă propunere cu care Guvernul nu este de acord este interzicerea țigărilor slim, cu diametrul mai mic de 7,5 mm.“România își exprimă rezervele privind interzicerea producției și comercializării de țigări mentol și slim, măsuri propuse de Comisia Europeană“, a declarat recent, la Bruxelles, Varujan Vosganian, potrivit Observator European. „Nu credem că interzicerea producției și comercializării de țigări mentol și slim respectă această proporție corectă între criteriile de natură econo­mică și cele care țin de sănătatea populației“, a mai spus Vosganian.

Riscurile fumatului

Statisticile arată că, la nivel global, consumul de tutun provoacă anul moartea a șase milioane de oameni, dintre care 600.000 de nefumători, fiind expuși fumatului pasiv. În România, la fiecare 16 minute o persoană moare din cauza cancerului pulmonar. Peste 80 la sută dintre cei care au dobândit teribila maladie au fumat o viață întreagă, conform statisticilor realizate de Societatea Română de Pneumologie. Bolile cauzate de tutun conduc la pierderea vieții de către 33.000 de români anual. Peste 70 la sută dintre aceștia mor între 35 și 69 de ani. 1din 4 decese suferite de persoanele din România în perioada activă a vieții se datorează bolilor asociate fumatului. Conform acelorași statistici fumătorii care mor prematur ar mai fi putut trăi în medie 21 de ani. Cele mai frecvente cauze de mortalitate la fumătorii din România sunt bolile cardiovasculare (50 la sută), cancerul (40 la sută) și afecțiuni ale aparatului respirator. În fiecare an apar peste 8.500 de cazuri noi de cancer pulmonar, aproximativ 85 la sută dintre acestea având drept cauză fumatul. Tot anual circa 10.000 de români se apucă de fumat și asta de la vârste din ce în ce mai mici. Cancerul pulmonar este cel mai frecvent cancer la nivel mondial, cu incidență maximă la bărbați. Conform unui studiu publicat de Organizația Mondială pentru Sănătate, jumătate din cei 650 de milioane de fumători din lumea întreagă vor muri din cauza unor boli provocate de tutun. Peste 60 la sută dintre fumători doresc să se lase de fumat, însă numai 3 la sută dintre aceștia reușesc să renunțe la fumat fără nici un ajutor. Fumatul este o condiție medicală predispusă la recăderi din cauza dependenței, atât fizice cât și psihice la nicotină. Cercetările demonstrează că fără un suport adecvat în ceea ce privește tratamentul, comportamentul și mediul, cei mai mulți fumători nu reușesc să renunțe la fumat. Fumătorii din România reprezintă peste 30 la sută din populația activă, 44 la sută dintre bărbați și 17,5 la sută din femei, lucru care ne situează în primele 10 țări din Europa, după numărul de fumători. Jumătate dintre români au început să fumeze înainte de 20 de ani și alți 33 la sută au început să fumeze între 20-25 de ani. În ultimii 15 ani prevalența fumatului la bărbați a rămas constantă, în timp ce la femei s-a dublat, crescând alarmant în rândul adolescentelor și al femeilor tinere. Nefumătorii expuși unui mediu în care se fumează (fumătorii pasivi) au de asemenea un risc ridicat de a dezvolta boli asociate fumatului. Aproximativ 33.000 de fumători pasivi din SUA și 20.000 din UE mor în fiecare an din acestă cauză. La fumătorii pasivi crește cu 60 la sută riscul de boli cardiovasculare, cât și diferite modificări la nivelul sistemului circulator.
Până în acest moment, România nu a formulat oficial o poziție de țară în raport cu Propunerea de Directivă a Comisiei, nefiind prezentat la Bruxelles memoran­dumul aprobat de Guvern. Doar cinci dintre cele 27 de State Membre UE, printre care și România, nu și-au formulat poziția. Însă, miniștrii econo­miei din România și Polonia au agreat că este necesar ca cele doua țări să susțină la Bruxelles o poziție comună privind Proiectul de Directivă. Polonia se opune, în principal, interzicerii unor categorii de produse din tutun, precum țigaretele slim și mentol, ce reprezintă peste 20 la sută din piața țigaretelor din această țară. ?ê?£i în România piața țigaretelor slim și mentol atinge aproape 15 la sută.

Irina Tracy