Instanța supremă a publicat, ieri, motivarea deciziei definitive din dosarul Fondului Național de Investiții, notånd că Maria Vlas a știut tot timpul, chiar de la înființarea FNI, că e vorba de un joc piramidal, menit să păgubească investitorii, și că ea a urmărit obținerea unor foloase. În acest dosar, magistrații instanței supreme au decis, în 4 iunie 2009, ca Ioana Maria Vlas să execute o pedeapsă cu închisoarea de zece ani, menținånd astfel decizia Curții de Apel București. Totodată, instanța supremă i-a condamnat pe Gavril Bătrån, Mircea Costescu, Mircea Ianculescu și Ioan Diță la cåte trei ani și șase luni de închisoare cu suspendare, cu termen de încercare de cinci ani și șase luni fiecare. Toți aceștia au fost condamnați pentru complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
În motivarea deciziei din 4 iunie 2009, instanța supremă arată că nu există probe sau suficiente motive pentru care să ia în considerare motivele de recurs invocate de Ioana Maria Vlas, respectiv acela că nu ea a stabilit de una singură valoarea unității de fond. De altfel, Ioana Maria Vlas a și recunoscut că una din modalitățile de supraevaluare a unităților de fond a constituit-o achiziționarea de acțiuni necotate, care mai avea și scopul nedeclarat de a ajuta financiar societățile de la care ele erau achiziționate, valoarea de cumpărare a acțiunilor fiind evident superioară cu mult celei reale.
Judecătorii mai notează că declarațiile martorilor pe care Vlas i-a propus de-a lungul procesului nu au menirea de a o disculpa, ci, cu atåt mai mult, îi dovedesc vinovăția. Instanța mai arată în motivarea sa că nici cererea procurorilor, aceea de a spori pedeapsa aplicată Ioanei Maria Vlas nu poate fi admisă pe motiv că perioada mare de timp scursă de la producerea faptelor a „estompat“ ecourile avute de „mega-escrocheria“ FNI. Magistrații instanței supreme au mai dispus, prin decizia definitivă din 4 iunie 2009, menținerea sechestrului asigurător aplicat în cursul urmăririi penale în cazul bunurilor lui Ioan Diță, respectiv un imobil situat în București, o mașină Dacia Nova GTI, precum și pe suma de aproape 42.000 de lei, depusă într-un cont la BCR. Totodată, instanța a menținut și sechestrul pus de procurori pe o serie de bunuri aparținånd lui Ioan Diță, menționate în procesul verbal din 2 iunie 2000.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
