Nu despre crimele comise și uzurparea puterii pentru a se insinua cu a sa „perestroikă“ în fruntea României va scrie Iliescu în cartea sa, ce va fi lansată vinerea aceasta. Nici despre mineriade sau crimele săvârșite la ordinul său asupra „golanilor“ din Piața Universității. Nici despre sângele acestora, care-i pătează mâinile. Ci doar despre momente care îi convin, încercând încă o dată să ne sufoce cu mizeriile sale pestilențiale despre cum a adus el democrația în România cu pregătirea și expertiza sa de la Moscova. Ilici Iliescu notează în Cuvântul înainte al cărții, postat pe blogul personal, că această carte nu este una de memorii, în sensul clasic al cuvântului. „În decursul timpului, dar mai ales în ultimii douăzeci de ani, am scris și am publicat o serie de texte care, ca un puzzle incomplet, dau, în mare, imaginea evoluției mele în cele opt decenii de viață. Am împlinit, la 3 martie anul acesta, 81 de ani. O viață de om, cu bune și mai puțin bune. Am fost martor și actor al multor evenimente, dintre care unele au schimbat cursul istoriei. În câteva dintre aceste schimbări se poate găsi și contribuția mea“, scrie acesta. Pozând în modest, Ilici povestește că nu și-a propus de mic să devină un uzurpator, ci doar un bun comunist. „Evident, nu pot spune că mi-am propus să fiu lider. Nu visam, când eram copil, că voi ajunge președinte. Când eram eu copil, România era monarhie. Visul meu a fost unul mai modest: să învăț, să muncesc și să-mi schimb condiția, într-o societate românească schimbată în bine și ea. (…) Eu am avut o șansă în viață. Și am profitat de ea. Nu a fost ușor, erau anii de după război, cu multe lipsuri, cu oameni care-și căutau un drum în viață, cu o țară ce trebuia reconstruită după un război pustiitor și după o pace care nu ne-a fost tocmai favorabilă. Mi s-a părut că a fi inginer ar însemna cea mai bună cale de a ajuta la reconstrucție și la schimbarea în bine a vieții oamenilor. Mi s-a părut, de asemenea, că fără un angajament politic acea schimbare nu era posibilă“, notează el. „«Somn ușor, somn ușor, v-ați ales cu-n dictator!», scandau adversarii mei politici, în marș prin București, în 1991-1992. Ei bine, i-am dezamăgit!“, spune Ilici. Nu chiar, ați dezagămit o întreagă națiune, nu doar pe ei, iar lada de gunoi a istoriei moderne a țării vă va primi cu plăcere!
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
