Articolul 29 din Constituția României prevede, printre altele, și faptul că „Libertatea gândirii și a opiniilor, precum și libertatea credințelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credință religioasă, contrare convingerilor sale”. Mai mult decât atât, în aliniatul 2 al aceluiași articol se menționează, clar că „Libertatea conștiinței este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranță și de respect reciproc.”. Bună sau rea, până în momentul în care va fi revizuită, aceasta este legea noastră fundamentală. Iar toleranța religioasă este un bun deja câștigat.
Redobândită după deceniile lungi în care „ateismul” a fost „religia” oficială a regimului comunist, libertatea credințelor religioase ar fi trebuit să reînvie în sufletul și în mintea poporului legăturile istorice cu vechile tradiții spirituale și culturale, rafinate prin secole întregi de istorie care, adeseori, ne-au fost potrivnice. Așa ar fi trebuit! Din păcate, imediat după decembrie 1989 ne-am ales cu un Popa Tatu care s-a implicat, pe față, în viața politică. Apoi, acel prim exemplu a fost urmat, în scurt timp, de o întreagă armată de preoți care, din spatele altarelor, le dictează enoriașilor ce și cum să voteze. Iar în anii din urmă, ne-am mai ales și cu un Patriarh – „manager”, sub ocârmuirea căruia BOR s-a preschimbat într-un imens SRL, care scoate bani și din piatră seacă. Dar și cu o armată întreagă de popi trufași care consideră că au dreptul să-și vâre nasul în absolut toate aspectele vieții publice. ?ê?£i tot acum, într-o vreme în care nu trece săptămână sau lună în care să nu auzim despre vreo ticăloșie comisă de cine știe ce față bisericească, în scenă și-au mai făcut apariția și o liotă întreagă de ONG-uri care, pretinzând că ar fi purtătoarele unor valori spirituale „strămoșești”, acționează, bănuim că nu pe gratis, ca niște veritabili purtători de cuvânt ai mult prea „lumeștii” și materialistei noastre lumi ecleziastice. Iar uneori, sub pretextul apărării „identității naționale și a valorilor culturale ale poporului român”, se dau peste cap și fac tot posibilul să ne reîntoarcă la o habotnicie venită parcă direct din beznele Evului Mediu timpuriu.
Huooo, Halloween…!
De curând, câteva asemenea ONG-uri cu preocupări religioase, au declarat război dovlecilor de Halloween. Concret, este vorba despre o „Scrisoare deschisă adresată Ministerului Educației și Cercetării, Inspectoratelor școlare, cadrelor didactice, părinților și elevilor implicați în organizarea sărbătorilor de Halloween”, semnată de reprezentanții Asociației Creștin Ortodoxă Mama Olga, Piatra-Neamț, Asociația Învățătorilor din Județul Neamț, Asociația Pro-vita Craiova, Asociația Pro-vita Gorj, Asociația Pro-vita Sibiu, Asociația Bucovina Profundă Suceava, Asociația Sf. Martiri Brâncoveni, filiala Suceava și Asociația „Prietenii Sf. Efrem cel Nou” din Sf. Gheorghe. Acum, într-o perioadă în care biserica ar trebui să se ocupă mai ales de soarta celor năpăstuiți, a celor înfrânți de capitalismul nostru „de cumetrie” și să lupte pentru a-i ajutora pe cei ajunși în pragul disperării, ONG-urile respective au ales să se războiască, așadar, cu această distracție venită, ce-i drept, de pe alte meleaguri. O distracție pe care ei ne-o prezintă drept una dintre cele mai scelerate influențe satanice. Probabil că ONG-iștii respectivi habar nu au, iar dacă știu, se prefac că ar fi uitat, că, la origine, numele acestui soi mai aparte de carnaval, era legat de sărbătorirea „Tuturor sfinților”. Motiv pentru care, se văd îndreptățiți să afirme plini de patos: „De câțiva ani încoace, majoritatea instituțiilor de învățământ din România celebrează Halloween-ul, o sărbătoare de sorginte păgână, denumită, pe bună dreptate, a fricii, a întunericului și a morții. În apropierea zilei de 31 octombrie, încep pregătirile pentru petreceri, concursuri, carnavaluri sau parade la care iau parte nu doar copiii, ci și părinții sau profesorii lor. În cadrul acestor manifestări „educativ-culturale”, preșcolarii, școlarii mici sau liceenii se întrec, cot la cot cu educatorii, în a-și etala costumele de vârcolaci, vampiri, mumii, diavoli, monștri, vrăjitori sau fantome. În ciuda unei aparențe de joacă, farsă ori distracție, Halloween-ul este, de fapt, o sărbătoare închinată Zeului Morții, Samhain, căruia celții îi aducea jertfe umane, existând mărturii că practica sacrificiului uman e încă folosită și în zilele noastre”. Păi, domnilor ONG-iști, dacă-i pe așa, cum de nu v-ați gândit că ar trebui să fie interzise și „Călușarii”? Ori, și mai bine, procesiunile cu „mascați”, care străbat satele românești în Sfintele Sărbători de iarnă? Că și acelea, la originea lor îndepărtată, erau tot păgâne, iar măștile purtate în cursul lor sunt la fel de înspăimântătoare pentru firile ceva mai „nevricoase”. În plus, „Mama Olga” & Comp mai susține, sus și tare că: „Răspândirea acestei sărbători e de neînțeles într-o țară creștin-ortodoxă și într-un spațiu atât de bogat în sărbători tradiționale, autentice, așa cum este Dragobetele, o sărbătoare a iubirii populare românești.” Păi, dracu știe, de ce „Dragobetele” nostru nu are prea mult succes în rândul tinerilor noștri! Poate că de vină o fi școala, Internetul sau contactul mult mai lejer cu valorile civilizației occidentale care lor li se par a fi mai atrăgătoare, decât popii noștri care behăie fomfăit prin biserici cerând bani, bani și iarăși bani? Dar asta pare să nu conteze prea mult pentru ONG-iștii care se întreabă: „Cine are interes ca în școlile din România să se oficializeze celebrarea morții și a întunericului? Ce legătură poate exista între procesul de învățământ – axat pe instruirea și educarea elevilor – și o manifestare străină de identitatea poporului român, de valorile, cultura și credința lui?”.
„Mama Olga” și „Mama Rusia”?
Grijulii cu păstrarea vechilor tradiții, bravii noștri ONG-iști creștini au și o soluție care să ne apere de invazia „dovlecilor” de Halloween. Bineînțeles că au! Atâta doar că, la fel ca pe vremea regimului comunist, și ei sunt convinși că „Lumina vine de la Răsărit”. În scrisoarea lor, ei se întreabă, probabil că nu chiar retoric: „Cum de am ajuns să ne bucure monstruozitatea, să ridicăm la rang de virtute cruzimea, oroarea, sadismul? De ce nu ne întrebăm ce ascunde această sărbătoare, aparent nevinovată, înainte de a ne grăbi să o sărbătorim cu atâta fast?” După care răspunsul vine, parcă de la sine: „În timp ce în școlile din România se promovează teroarea, cruzimea, violența și moartea, Ministerul Educației din Rusia decide să interzică orice eveniment legat de sărbătoarea Halloween-ului în scoli. Un reprezentant al ministerului, Alexander Gavrilov, a declarat că această hotărâre se menține din 2003, iar motivația este legată de faptul că această sărbătoare promovează cultul morții, personificarea morții și a forțelor răului, fiind în contradicție cu natura instituțiilor de învățământ. Gavrilov a precizat că Halloween-ul <<tulbură mintea și afectează sănătatea spirituală și morală a elevilor>>, concluziile sale fiind împărtășite de o serie de psihiatri consultați pe aceasta temă.” Bun așa, „Harasho tavarasci!”. În ritmul ăsta, probabil că următorul pas va fi să-i convingem pe țâncii noștri să-l lase baltă pe „Moș Crăciun” și să se reîntoarcă la comunistul „Moș Gerilă”.
Vasile Surcel
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
