Magistratii Tribunalului București au decis, că șase persoane, printre care și directorul OTV, Doru Iuga, arestate în dosarul de proxenetism cu minori rămân în spatele gratiilor, judecătorii confirmând, totodată, și mandatul în lipsă emis pe numele lui Costel Țurcan. Decizia instanței este definitivă. De altfel magistratii au constat faptul ca unul din capii retelei, Klaus Zanderși-a retras, recursul declarat împotriva deciziei de arestare preventivă. Pe de altă parte, avocații părților din dosar au susținut că în dosarul întocmit de procurori nu există probe care să justifice arestarea clienților lor. Astfel, avocații directorului OTV Doru Iuga a susținut, în fața instanței de judecată, că singurele probe împotriva acestuia sunt declarațiile a doi frați, care au susținut că ar fi întreținut relații sexuale cu Iuga pe vremea când erau minori. Apărătorii au susținut că declarațiile nu sunt susținute de alte probe, iar Iuga a afirmat, în declarația dată în ședință secretă, că nu îl cunoaște decât pe unul dintre cei doi frați, cu care însă nu a avut nicio legătură. În ultimul cuvânt în fața instanței, inculpații au susținut că nu au întreținut niciodată relații sexuale cu minori, afirmând totodată că se simt amenințați în arest și că se tem pentru viața și integritatea lor. Judecătoria Sectorului 2 arată, în motivarea deciziei prin care șase persoane, printre care directorul OTV Doru Iuga, au fost arestate în dosarul de proxenetism cu minori, că existe pericolul ca, în cazul în care acestea ar fi lăsate în libertate, să încerce influențarea martorilor. Potrivit motivării deciziei din 1 iulie a Judecătoriei Sectorului 2, prin care șase persoane au fost arestare preventiv, iar pentru o alta s-a dispus emiterea unui mandat în lipsă, judecătorul a avut în vedere "periculozitatea socială deosebit de ridicată a faptelor" pentru care aceste persoane sunt cercetate, dar și faptul că o parte dintre victime sunt minori proveniți din familii dezbinate, lipsiți de ajutor și de resurse financiare, unii dintre aceștia trăind prin gări. Instanța afirmă că membrii grupării au profitat de situația dificilă a acestora tocmai pentru a îi determina să accepte, "chiar împotriva orientării lor sexuale", să întrețină relații sexuale contracost.
