Irinel Columbeanu, vânător de agenți C.I.A. în România. Fostul soț al Monicăi Columbeanu turna spioni, dar nu a fost informator

Curtea de Apel București a respins, pe 9 septembrie, solicitarea CNAS de a-l declara pe Irinel Columbeanu colaborator al fostei Securități, iar acum magistrații au întocmit și motivarea acestei decizii. Judecătorii au apreciat că Irinel a furnizat, într-adevăr, informații fostei structuri de poliție politică, iar pe parcursul procesului el nu a negat documentele depuse la dosar care atestă acest lucru, care aveau datele lui de identificare și semnătura olografă. Cu toate acestea, acțiunile sale nu au pus în pericol integritatea sau drepturile și libertățile cetățenilor români, o cerință imperioasă a legii pentru ca o persoană să fie declarată colaborator al Securității, astfel că au respins acțiunea CNAS. Decizia nu este însă definitivă și poate fi atacată cu recurs la Curtea de Casație.
Avocatul lui Irinel Columbeanu a contestat în fața instanței documentele din dosarul CNAS, explicând că Irinel nu avea interes să fie informator al Securității, ”câtă vreme, fiind fiul unui membru de partid, circula fără restricție în afara țării, cu diverse ocazii. Columbeanu a vrut să demonstreze judecătorilor că ”Ivănescu”, numele de cod folosit în notele informative, nu i-a fost niciodată atribuit.
”Referitor la documentele din dosar, în care se face mențiune despre „…” , trebuie clar să arate că  nu există identitate de persoană intre colaboratorul Securității ,, …” și C A I.(Columbeanu Adrian Irinel, n.r.)” a spus apărătorul lui Irinel. Actele de la dosarul CNSAS arată că ”Ivănescu” a încercat doar întărirea relațiilor comerciale ale României cu Occidentul, și s-a preocupat de anihilarea agenților secreți din străinătate, care puneau în pericol securitatea României.
”…A avut de-a face cu agenți CIA pe care i-a urmărit, a avut de-a face cu agenți RFG, a văzut în ce măsură elemente subversive puteau afecta securitatea României. În perioada 1979-1983 în hotelurile de lux de pe litoral existau agenți CIA care îndemnau la revoltă împotriva orânduirii socialiste. Arata ca 99% din documentele din dosar vizează agenți străini pe teritoriul României ….”
Avocatul lui Irinel a contestat și susținerile CNSAS, care l-a acuzat pe fostul candidat independent la Primăria Capitalei că ar fi desfășurat acțiuni de poliție politică.
”Nu se poate reține că pârâtul ar fi făcut poliție politică împotriva d-nei L. (Doina Levintza, n.r )și a soțului acesteia câtă vreme aceste persoane au expus în perioada comunistă atât la Hamburg cât și la Berlin. Pârâtul avea la acea vreme alte preocupări iar nu acelea de a emite note informative aparținând Securității…. a depus eforturi pentru întărirea relațiilor comerciale ale României.”

Sursa ”Ivănescu” este Irinel Columbeanu

Magistrații Curții de Apel București au reținut însă în motivare că Irinel Columbeanu este una și aceeași persoană cu semnatarul notelor de la dosar, care a folosit numele de cod ”Ivănescu”.”Pârâtul nu a contestat semnătura de pe notele informative” au arătat reprezentanții CNAS.
”Curtea reține îndeplinită această identitate în speța de față. Aceasta rezultă din cuprinsul mai multor documente care fac referire expresă la datele de identificare ale pârâtului”. Acestea sunt fișa surse, care conține data și locul nașterii, naționalitatea, cetățenia, încadrarea politică, starea civilă, studiile, profesia, limbile străine cunoscute, locul de muncă, domiciliul, perioadele și țările străine vizitate, date privind rudele. Un alt document nominalizat de magistrați este un raport de investigații ” în care se menționează cu nume, prenume, profesie/ocupație, părinții titularului; se indica vizita în 1985 în Turcia și Grecia, fiind menționate și persoanele însoțitoare”, o notă olografă din 21.10.1985 semnata „…”  în care se indică aceeași excursie și aceleași persoane însoțitoare anterior menționată”.
”Curtea apreciază suficiente și relevante înscrisurile indicate anterior pentru a determina identitatea între pârât și semnatarul notelor informative pe care reclamanta și-a grefat acțiunea” au apreciat judecătorii Curții de Apel București.

A profitat de relația cu Securitatea

Reprezentantul CNAS a arătat magistraților că din documentele de la dosar rezultă că Irinel Columbeanu a fost recompensat pentru informațiile oferite, cu un cadou în valoare de 300 de lei la ziua sa de naștere. ”Mai arata reclamanta că, faptul că pârâtul C A I a furnizat informații utile organelor de Securitate este dovedit și de recompensarea domniei sale de către organele de Securitate: „Rog aprobați cheltuirea sumei de 300 lei pentru sursa <…> cu dosarul nr. F.N. (n.n. – fără număr) pentru următorul motiv: ziua lui de naștere"; Chitanță, de la I.C.L. Textila, Unit. 187 Artizanat – Marochinărie, Calea Victoriei 12: „Borsetă bărbați, valoare 111 lei."; Chitanță, din 28.05.1982, de la Centrul de Librării Buc, Librăria nr. 85: „Stilou, valoare 180 lei."
Avocatul lui Irinel a negat însă primirea acestor cadouri de către clientul său, spunând că ” la momentul la care se ofereau de către Securitate bunuri sau sume de bani cu titlu de cadou sau de răsplată, persoana răsplătită semna un bon de primire cu numele său real”, care nu există în dosarul cauzei.
Potrivit documentelor de la dosar, Irinel Columbeanu a fost racolat de Securitate în anul 1980, fiind student la Institutul Politehnic București.”Pârâtul C A I a fost abandonat din rețea în anul 1988 deoarece „a profitat de legătura cu organele de securitate pentru a efectua deplasări frecvente în exterior și a justifica relațiile pe care le întreține cu cetățeni străini". Ulterior, a fost urmărit de Securitatea Municipiului București, Serviciul 320, pentru a se „stabili dacă a fost racolat la acțiuni ostile cu ocazia deplasărilor în străinătate și a preveni prejudicierea intereselor statului".

Vezi Motivare

Mihai Niculescu