Lacrimi și durere în memoria lui Ion Dolănescu

Plecat în lumea cu dor, maestrul Ion Dolănescu a lăsat un gol imens în inimile iubitorilor de folclor, care cu mic, cu mare au venit ieri la Ateneul Român pentru a-și lua rămas bun de la cel care timp de aproximativ 50 de ani le-a animat sufletele cu melodiile sale. "Lenuță de la munte" sau "M-am născut între Carpați" sunt două dintre piesele cele mai îndrăgite ale maestrului care au fascinat și vor încânta generațiile iubitoare de folclor și etnografie. Pe ultimul drum, mii  de admiratori au însoțit cortegiul funerar, apaludând pe cel care din 1961 încoace a fost Ion Dolănescu, cântărețul și, implicit, omul care a sărit de fiecare dată în sprijinirea semenilor săi.
"Am cântat și am iubit/ Lume, lume/ De oi muri, oi sta și  oi odihni" reprezintă testamentul său folcloric.
Maestrul Ion Dolănescu s-a născut pe 25 ianuarie 1944, în comuna Pierșinari, județul Dåmbovița, unde de mic copil și-a descoperit marele har care îl va călăuzi întreaga viață, și anume cåntecul popular. Cea care l-a evidențiat și l-a pus în valoare a fost privighetoarea cåntecului popular romånesc, inegalabila Maria Tănase, care, în timpul unui turneu pe meleagurile dåmbovițene, a descoperit vocea tånărului Ion Dolănescu. Acest eveniment se petrecea prin 1961, iar adolescentul Dolănescu uimea audiența prin bogatul material etnografic și, implicit, prin repertoriul ales de pe meleagurile Pierșinarilor. În 1962, la vårsta de 18 ani, tånărul Dolănescu strån-gea ropote de aplauze pe scena Casei de Cultură din Tårgoviște, într-un prim spectacol inedit prin autenticiatea și bogăția cåntecelor sale care vor ajunge treptat la radio și, implicit, în inima ascultătorilor din acele vremuri, mari iubitori de muzică populară autentică. După absolvirea liceului și a Școlii Populare de Artă, maestrul Ion Dolănescu va da piept cu marea scenă și totodată cu marii interpreți ai generației sale de pe scena ansamblului Ciocårlia din Capitală, unde a fost angajat ca solist.
Folclorul, iubirea cea dintâi…
Din acest moment, drumul maestrului va fi ascendent, impregnat de numeroase înregistrări la radio și la TV, în compania unor soliști de înaltă calitate, precum Ionela Prodan, Elena Merișoreanu, Irina Loghin sau Maria Ciobanu, care i-a devenit și soție. Din bogatul său material discografic, „Lenuță de la munte“ și „M-am născut între Carpați“ sunt două melodii-simbol care l-au consacrat pe deplin pe maestrul Dolănescu în inima și sufletele ascultătorilor. Anii ’70-’80 au fost cei mai prolifici pentru maestrul Dolănescu, atåt în plan personal cåt și profesional, care, an de an, a încåntat inimile romånilor cu albume inedite de folclor, ajungånd la cifra-record de peste 50. Dintre acestea, amintim: „M-am născut între Carpați“, „Gorjule, grădină dulce“, „Să-mi trăiască nevestica“, „Neuitata mea, Marie“. În prima jumătate a anilor ’70, Ion Dolănescu a făcut un cuplu atåt pe scenă, cåt și-n viața personală cu „Ciocårlia cåntecului popular romånesc, Maria Ciobanu“, care i-a dăruit un fiu, pe Ionuț Dolănescu. Deși căsătoria cu Maria Ciobanu nu a ținut, maestrul Dolănescu și-a continuat strălucita carieră artistică, dedicåndu-se creșterii și educării fiului său, Ionuț, care s-a dovedit un adevărat moștenitor al talentului părinților săi. În afara lui Ionuț, maestrul a mai avut un fiu, pe Dragoș Carlos, cu studenta costaricană Marguerita Velenciano, care și-a dorit din toată inima un copil cu maestrul. Respectat  de unii și hulit de alții, maestrul Dolănescu a avut puterea să meargă mai departe în ciuda problemelor avute cu reprezentanții fostului regim care îl acuzaseră de cåștiguri ilicite, fiind în ultima parte a regimului Ceaușescu persoană non-grata. După revoluție, maestrul Dolănescu a activat și-n politică, fiind ales deputat de Ilfov, în legislatura 2000-2004, pe listele PRM. Din postura de om politic, maestrul  a luptat pentru drepturile artiștilor, a acestor titani care odată ajunși la bătrånețe sunt uitați de societate și sfårșesc mizer în anonimat. În ultimii ani, aparițiile maestrului au fost extrem de discrete, apropiindu-se mai mult de Dumnezeu și luptånd totodată cu o cumplită boală: ciroza hepatică.
Din nefericire, boala l-a învins și inima maestrului a încetat să mai bată joi seară, la ora 16.15.
„Am cântat și am iubit/ Lume, lume/ De oi muri,
oi sta și oi odihni“
În semn de respect și de apreciere pentru ceea a reprezentat maestrul în conștiința romånească, autoritățile statului au permis familiei să-i depună trupul neînsuflețit la Ateneul Romån pentru ca toți cei care l-au iubit și apreciat să vină să-și ia rămas-bun. Astfel, såmbătă și duminică, sute de oameni, de diferite vårste, au venit cu flori și lumånări la căpătåiul maestrului, în timp ce-n curtea Ateneului au răsunat  cele mai frumoase melodii pe care le-a cåntat Ion Dolănescu. În tot acest răstimp, långă catafalc a cåntat  pentru ultima dată orchestra „Lăutarii din Chișinău“, condusă de maestrul Nicolae Botgros. Un moment de o mare ținută morală l-au reprezentat discursurile de rămas-bun ale lui Ionuț și Dragoș Dolănescu. „Ion Dolănescu nu ne aparține nouă, familiei, vă aparține dumneavoastră“, a afirmat fiul regretatului artist, Ionuț Dolănescu, către mulțimea adunată la Ateneul Romån. La råndul său, celălalt fiu al maestrului, Dragoș Carlos Dolănescu,  a spus următoarele: „Iubirea ta a născut iubire și de asta îți mulțumim“. În Panteonul culturii romåne de la Ateneu sufletul maestrului a fost mångåiat de vocea lui Ionuț, care i-a cåntat o melodie de a Mariei Tănase, „Lume, lume, soră lume“:  „C-așa-i lumea, trecătoare/ Unul naște, altul moare“. De la Ateneu, convoiul funerar s-a îndreptat în ropotele de aplauze ale mulțimii care a umplut pånă la refuz peluza Ateneului și străzile adiacente la biserica Sfåntul Gheorghe din Capitală pentru slujba de înmormåntare. „Muzica lui mi-a schimbat viața“, a spus o admiratoare, în timp ce mulțimea se îngrămădea spre sicriul maestrului. Momentul de maximă intensitate s-a petrecut la cimitirul Bellu din Capitală, unde sute de oameni l-au așteptat cu flori, unii cocoțați pe acoperișurile cavourilor de epocă din cimitir. Cu lacrimi în ochi, oamenii strånși la Bellu au aplaudat sicriul maestrului în timp ce era coboråt spre mormånt, în timp ce garda de onoare i-a dat onorul militar. În preajma sicriului s-au aflat Irina Loghin, președintele PRM, Corneliu Vadim Tudor, Leontina Văduva, care au ținut să fie aproape de cel ce a fost Ion Dolănescu. Maestrul își va dormi somnul de veci alături de actorul Colea Răutu și cåntăreața Anca Parghel.
 „Dumnezeu să te odihnească în pace, Maestre!!“