Licitație cu iz penal. În rolurile principale: Andrei Chiliman și firma Romprest

Potrivit informațiilor apărute pe agențiile de presă, Primăria sectorului 1, condusă cu "măiestrie" de liberalul Andrei Chiliman, se pregătește de o licitație de anvergură. Este vorba de licitația pentru salubrizarea sectorului 1, programată pentru 21 ianuarie. Până aici, nimic neobișnuit. Numai că primarul Chiliman, vrând să dărâme orice tipar și să-i îmbogățească peste noapte pe clienții săi politici, a stabilit durata contractului scos la licitație la 25 de ani, iar suma de pornire este pe măsură, peste 500 de milioane de euro.

Potrivit informațiilor noastre, în block-start la licitația anunțată de Chiliman stă pregătită firma Romprest, patronată de controversatul Florian Bucșă (actualmente Walter). De altfel, Romprestul lui Florian Walter și-a dovedit în ultimele luni "profesionalismul", curățând de mântuială și cu utilaje nespecializate sectorul generosului liberal. 
Procedura de atribuire a "contractului de prestări servicii de salubrizare pe raza administrativă a sectorului 1 a Municipiului București", inițiată de Primăria condusă de liberalul Andrei Chiliman, se desfășoară după reguli care nu respectă nici reglementările naționale privind atribuirea contractelor de achiziție (OUG 34/2006 și HG 925/2006) și nici pe cele privind acordarea contractelor de concesiune (OUG 34/2006 și HG 71/2007). Cele două tipuri de reglementări conțin numeroase prevederi total distincte, iar amestecarea lor și organizarea, pe această bază, a unei proceduri de acordare a contractului pregătit pentru licitație de Chiliman reprezintă clar o ilegalitate.

Legile, călcate în picioare

Anunțul de licitație precizează că durata contractului este de 300 de luni (25 de ani), fapt ce contravine naturii contractului de prestări servicii, pentru care legislația de achiziții limitează durata contractului la un an (cu posibilitate de prelungire cu maxim încă 4 luni). Conform legislației pentru servicii comunitare de utilități publice (Legea 51/2006 și Legea 101/2006), delegarea gestiunii se face prin contracte de concesiune sau contracte de parteneriat  public-privat, și nu prin contracte de achiziție a serviciilor.
Drept sursă de finanțare se specifică bugetul local, deși din acesta, potrivit Legii 101/2006, poate fi plătit numai serviciul de salubrizare prestat în folosul întregii comunități, urmând ca ceilalți utilizatori să achite contravaloarea prestațiilor de care beneficiază individual conform tarifelor din contractele încheiate direct cu operatorul sau în baza unor taxe speciale stabilite și colectate de autoritatea locală. Astfel, din anunțul de participare reiese că bugetul local al Sectorului 1 nu va suporta integral plata serviciilor de salubrizare, ci doar parțial.

18 milioane de euro pe an, fără TVA

Potrivit anunțului de licitație, valoarea totală estimată a contractului este de 450 milioane de euro (fără TVA), revenind, în medie, 18 milioane de euro (fără TVA) pe an. Nu se precizează însă dacă valoarea include și valorile aferente utilizatorilor casnici, agenților economici sau instituțiilor, mai ales că pentru ultimii inventarierea urmează să se facă abia după încheierea contractului.
Reprezentanții lui Chiliman fug de răspunsuri

Am încercat să aflăm de la reprezentanții Primăriei sectorului 1 date concrete despre această licitație. Marian Tudor, de la Biroul de Presă, ne-a spus în primă instanță că nu are informații despre licitație, dar a putut totuși să își dea cu părerea. Ne-a explicat că știe exact faptul că este vorba de licitație deschisă pentru servicii de salubrizare urbană și că, într-adevăr, contractul s-ar întinde pe o durată de 25 de ani. Când a venit vorba de sumă, Tudor ne-a explicat că nu știe exact, pentru că fiecare vine cu o ofertă de preț. În momentul în care l-am rugat să ne confirme dacă este vorba de 535,5 milioane de euro, ne-a spus că probabil asta este suma de pornire. Oricum, ne-a mai cerut răgaz pentru a se documenta. Între timp, Marian Tudor a aflat de la colegii din Primărie că licitația este posibil să nu aibă loc, deoarece au apărut contestații pentru procedura de executare a licitației. Asta se întâmpla în jurul orei 11, când ni s-a comunicat și că licitația va fi amânată, în primă instanță cel puțin o lună, deoarece există multe etape ce trebuie respectate în rezolvarea contestației.
Portretul lui Florian Bușcă

Vă prezentăm portretul controversatului Florian Bușcă, actualmente Walter, întocmit de un serviciu de informații din România. Precizăm că intertitlurile aparțin redacției.

"Numitul Bușcă Florian, în vârstă de aproximativ 42 de ani, a lucrat înainte de 1990 la PECO, ca distribuitor ambulant de butelii, unde, așa cum povestește el, câștiga mii de lei pe zi, din care era obligat să doneze o mare parte șefilor săi și milițienilor de atunci.

De la butelii, la samsar de oameni

După anul 1990, a fost implicat în mai multe afaceri, dintre care cea mai profitabilă a fost prin anul 1997 când, împreună cu numitul Istrate Relu, racola și transporta ilegal în Italia și Austria persoane care acceptau să muncească "la negru" în aceste țări. Filiera în care activau era foarte bine organizată, atât în țară, cât și în străinătate, folosind autocare proprii în care, într-o perioadă, Bușcă îi însoțea personal pe transfugi. După un timp, autoritățile austriece au depistat filiera cu ocazia unui transport care tranzita Austria. Bușcă circula atunci în fața coloanei de autocare, cu mașina personală, fiind însoțit de soția sa gravidă. După ce a fost urmărit cu mașini și elicoptere, a fost prins și arestat pentru câteva luni. Ulterior, a confirmat unor prieteni că a plătit mulți bani pentru a fi eliberat, astfel că a rămas falit. Afacerea a fost însă continuată cu mai mult succes de asociatul său Relu Istrate, care a avut în următorii doi ani un profit de câteva milioane de dolari. Bușcă bănuiește că  arestarea sa în Austria s-ar datora lui Istrate, care l-ar fi trădat ca urmare a unor conflicte de afaceri pe care le-a avut cu acesta.

Sub protecția lui Măgureanu

După eliberare, Bușcă a intrat în afaceri cu mobilă, materiale de construcție, gresie și faianță, fiind și unul dintre fondatorii și acționarii afacerii "Banca Populară".
În această perioadă a achiziționat de la Societatea "PRIMCOM", a Fondului Proprietății de Stat, mai multe spații comerciale în zona Titulescu, pe care le-a închiriat Băncii Populare contra unor sume mari de bani. Acest demers a constituit de fapt calea de drenaj a banilor băncii. Tot în acea perioadă a achiziționat Societatea "ROBINSON" din Predeal, care avea în patrimoniu hotelul "PREDEAL", un alt hotel și câteva vile. Aceste afaceri se datorează prieteniei la nivelul relațiilor de familie (se vizitau și își petreceau împreună concediile) cu asociatul său în afaceri – Marian Măgureanu (n.r. – fiul lui Virgil Măgureanu), împreună cu care a înființat SC "BERETTA", cu profil de protecție și pază, încadrată cu rezerviști SRI și condusă de colonelul în rezervă Ion Sârbu. A doua soție a lui Bușcă a ajuns ulterior secretara lui Miron Mitrea.

În PSD, via Miron Mitrea

Prin anul 1996, Bușcă s-a despărțit de prima soție, cu care are doi copii, lăsându-le acestora o vilă în cartierul Militari. Publicând în acea perioadă un anunț prin care intenționa încadrarea unui post de secretară la firma VIVA ROM?é?üNIA, a cunoscut-o pe Rebeca (secretară la Sindicatul șoferilor, condus în acea perioadă de Miron Mitrea), femeie care a acceptat noul post, unde avea un salariu mai mare și care ulterior i-a devenit soție.
Fiind o fire tenace, Bușcă l-a cunoscut pe Miron Mitrea, pe care l-a susținut financiar până la alegerile din anul 2000, timp în care, contra unei sume simbolice, i-a vândut și o casă.
În campania electorală din anul 2000, Bușcă a cheltuit 100.000 USD, o parte fiind donată partidului (lui Dan Ioan Popescu, după cum susține el) pentru turneul electoral. Drept recompensă pentru acești bani, Bușcă a fost propus și susținut de partid și a ajuns consilier general pentru Primăria Municipiului București.
În prima perioadă, Bușcă afișa un comportament extrem de retras și prudent, relațiile sale fiind limitate la un cerc restrâns de prieteni: Victor Stan și Enciu Ioan. El purta vestimentație și accesorii elegante și afișa zilnic, ostentativ, o prestanță forțată, fiind preocupat să dea impresia că este un om inteligent. Fără să-și dea seama, își manifesta permanent o grabă ieșită din comun de a intra în posesia unor afaceri, profitând de funcția îndeplinită în Primărie, scopul final fiind recuperarea celor 100.000 USD și, bineînțeles, obținerea unui profit de câteva milioane în plus. La câteva luni după învestirea sa în funcția de consilier general, pentru a fi mai sigur că va fi sprijinit în demersurile sale Bușcă i-a oferit cadou vicepreședintelui Enciu un autoturism nou, marca Volkswagen Golf.

Afaceri cu RATB

Deși a activat în funcția de consilier doar un an, într-o ședință de partid desfășurată în anul 2000, la sediul supranumit "La coada calului" de la Universitate, Bușcă a cerut cu vehemență să fie numit în Consiliul de Administrație al RATB.
În acea perioadă consilierii generali se numeau și în consiliile de administrație ale regiilor subordonate Consiliului General (RATB, RADET, Apa Nova etc). Solicitarea sa a fost acceptată, iar cu acordul prietenilor săi Victor Stan și Enciu și-a însușit activitatea de distribuție a cauciucurilor, motorinei, bateriilor și altor materiale.
Prin anul 2001, afacerea cu motorină de mai multe zeci de miliarde de lei derulată de Bușcă a fost intens mediatizată. Astfel, prin SC "VIVA România", Bușcă achiziționa (cu 7000 lei/1l) motorină subvenționată pentru agricultură și o livra la RATB (cu 14.000 lei/1l).

Bușcă, vedetă în "Raportul Ponta"

Prin anul 2002, Victor Stan s-a prezentat la biroul lui Bușcă din sediul Kiseleff și i-a cerut acestuia să-i dea o parte din profitul realizat prin afacerea "motorina". Bușcă a ripostat, pretinzând că este "șmecher și are spate" și s-a certat cu acesta, invitându-l afară din birou. În zilele următoare, Bușcă a fost supus unor repetate controale financiare comandate (din partea Gărzii Financiare, Administrației Financiare, Poliției Capitalei și IGP), ajungând cel mai mediatizat consilier general, pentru afacerile cu Primăria. În acest context a făcut și obiectul "Raportului Ponta". Pentru a-și acoperi ilegalitățile săvârșite, Bușcă l-a mituit lunar cu sume de bani pe numitul Brumă de la Garda Financiară.
IGP i-a instrumentat un dosar voluminos și încerca să-l ancheteze, dar fără succes, întrucât, într-o dimineață, Bușcă a sărit pe geam și a dispărut pentru două săptămâni.
Ulterior a revenit în București, a demisionat din Consiliul General, împreună cu Pepenică (de la firma LUXTEN) și alți consilieri, a închis birourile sediului din Kiseleff și a deschis altele, în cartierul Băneasa (la capătul tramvaiului 5), în zona Pieței 1 Mai și în zona restaurantului "Gogoșarul".
Dorința lui era să construiască un imobil în care să concentreze sediile tuturor firmelor sale: "VIVA ROM?é?üNIA", "VIVA RESTAURANT", "VIVA TURISM", "ACM 4", "ROMPREST SERVICE", BERETTA", "SOCIETATEA AGRICOLĂ" și altele mai mici, prin care să tranziteze mărfuri și bani. Aceste intenții nu au fost realizate, astfel că Bușcă s-a mutat în Băneasa și s-a ocupat personal de afaceri prin firmele "ROMPREST SERVICE", "SOCIETATEA AGRICOLĂ" și "VIVA ROM?é?üNIA".

De la Primărie, la Transporturi

În această perioadă, a permanentizat relația cu numita Mihaela Bădilă, fosta șefă a vamei "Târguri și Expoziții", o femeie apreciată ca deșteaptă, cu multe relații și implicată în tot felul de afaceri. Aceasta i-a prezentat mulți oameni care aveau nevoie de sprijin din partea unor persoane influente, iar Bușcă intervenea la cunoștințele sale în favoarea acestora, încheia afaceri cu unii dintre ei sau le fura ideile, astfel că i s-a instrumentat încă un dosar penal, fiind descoperit că importa carne de pui pe societatea "VIVA ROM?é?üNIA" pentru un arab și nu plătea taxe vamale.
Împreună cu Mihaela Bădilă, a înființat și o societate de transport internațional, la care erau acționari și doi consilieri de la Ministerul Transporturilor, dintre care unul este Holhoș Ciprian, consilierul personal al lui Miron Mitrea.
Profitând de această conjunctură, cu prilejul obținerii autorizațiilor de transport internațional necesare firmei lor, aceștia obțineau preferențial numeroase alte autorizații, pentru fiecare primind de la "clienți" suma de 10.000 de dolari.
Împreună cu consilierul Barna din Primăria Generală, la inițiativa, îndemnul și cu susținerea fermă a lui Miron Mitrea, Bușcă Florian a înființat SC "Romprest Service" SA în anul 2001, cu un capital social de circa 3 miliarde. La această firmă, Bușcă era acționar prin firma "VIVA ROM?é?üNIA".
La câteva luni după înființare, societatea dispunea de contracte importante: salubrizarea și igienizarea, pază și protecție, spații verzi, întreținere clădiri, dezinsecție, dezinfecție, deratizare și parcare cu plată, toate pentru Aeroportul Otopeni, însumând sute de mii de dolari pe lună.
Contrar legii, în activitatea acestei firme s-a folosit procedura de externalizare a serviciilor prin adjudecare directă, fără licitație.

Să trăiască nașu' Mitrea!

Cuantumul serviciilor a fost supraevaluat, astfel că s-a majorat artificial datoria Aeroportului către societate. Spre exemplu, "Romprest Service" pretindea pentru efectuarea curățeniei cu 100 oameni, cu utilaje și materiale consumabile, suma de 100.000 USD pe lună, iar în aceleași condiții, cu forțele și mijloacele proprii, Aeroportul cheltuiește până la 40.000 USD pe lună. Astfel, pierderile înregistrate de aeroport doar pentru activitatea de curățenie, de pe urma acestei afaceri, au fost de 60.000 USDD/lună sau de 720.000 USD pe an.
Ulterior, ca urmare a încheierii unui contract de consultanță cu o societate din SUA, Bușcă a facilitat asocierea acesteia cu Aeroportul, preluarea contractelor "Romprest Service" și preluarea în plus a serviciilor de întreținere pistă, incinerare deșeuri, degivrare avioane, gestionare centrale termică și electrică. Persoane din anturajul lui Bușcă susțin că firma americană provenea dintr-un așa-zis "paradis fiscal" și fusese înființată din ordinul lui Miron Mitrea, cu scopul de a nu mai fi la vedere și de a drena banii obținuți. În ciuda faptului că profitul anual al Aeroportului este de 10 milioane dolari, cota de participare la asocierea cu această firmă este minoritară.
Apoi, Bușcă a preluat contractul gigant cu calea ferată, care presupunea: spălarea a aproximativ 17.000 vagoane (de dormit și călători) pe lună, pentru care au fost preluați 1.500 de angajați de la SNCFR – Direcțiile Transporturi călători și Transporturi vagoane de dormit; încărcarea bateriilor pentru locomotive și curățenia în gări.
Regionala CFR se aproviziona cu scule și materiale livrate de Bușcă, la prețuri mărite artificial.
A preluat apoi firma de construcții "ACM 4" de la FPS, prin majorare de capital, fără ca FPS să participe la această majorare, astfel că, de la 30%, Bușcă a devenit peste noapte proprietar pe aproximativ 70% din active. Folosindu-se de această firmă a obținut numeroase lucrări de la Ministerul Transporturilor și Locuinței (ANL) și a reparat Tribunalul București.
Împreună cu deputatul Sirețeanu din județul Prahova a preluat de la ADS, contra sumei de un miliard de lei, o societate cu 2.000 ha de pământ și multe active, înființând "Societatea Agricolă".
În numele SC "BERETTA" a preluat contractele cu Aeroportul Otopeni, Calea Ferată, Centrul de agrement Snagov al Ministerului Transporturilor și conducta de benzină și motorină Ploiești-București.
Prin intermediul unei societăți administrate de un anume Nicu (Nicolae), care îi este loial, Bușcă a cumpărat de la RAFO motorină subvenționată destinată agriculturii. Drept urmare, Nicu a fost cercetat penal la Alexandria și la Ploiești.
Bușcă și-a cumpărat două autoturisme personale (Audi A6 și BMW X5) cu preț diminuat la jumătate din valoarea reală, de la un individ despre care se comentează că ar fi membru al unei rețele de hoți de mașini. Autoturismul Audi A6, în care avea o geantă cu foarte mulți bani, i-ar fi fost furat într-o seară din fața unui restaurant și i-ar fi fost adus până dimineața, contra unei sume de bani.

Palat de 2000 de metri

Bușcă și-a făcut foarte mulți dușmani deoarece a deranjat prin atitudinea sa sfidătoare, prin comportamentul mândru și, de cele mai multe ori, incorect față de parteneri.
Până în urmă cu doi ani a locuit în Băneasa, pe strada Iancu Nicolae, fiind vecin cu Miron Mitrea, nașul de botez al fiicei sale, care urma să-i devină și naș la cununia religioasă. În urma scandalului cu motorina, nunta s-a amânat.
De circa doi ani locuiește în Otopeni, strada Fermei F, într-un palat de 2000 m.p. suprafață construită, în care a investit, după cum susține el, două milioane de euro, unde este vecin cu Relu Istrate, Holhoș Ciprian – consilierul general al ministrului transporturilor personal, Orbescu – fost secretar general al Ministerului Transporturilor, și cu directorul general de la "ACM 4", care și-a construit o casă imensă.
În ultimii ani, ca urmare a traficului de influență practicat, Bușcă a obținut mai multe case și terenuri, care sunt înregistrate pe numele socrului său, al cumnatului – Stoica Dan, precum și pe numele celeilalte cumnate și al soțului acesteia.
Pe numele cumnaților săi, Bușcă a înființat o societate de construcții structuri metalice cu sediul în Brașov, o societate de întreținere drumuri națioanle, un contract de mai multe milioane de euro pentru întreținerea tronsonului de șosea București-Ploiești (în care activitatea este extrem de redusă).
Prin intermediul unei societăți bulgărești a câștigat licitația pentru întreținerea căilor ferate prin distrugerea florei din zona șinelor, lucrare care, cu toate că nu s-a efectuat în realitate, i-a permis sustragerea a zeci de miliarde de lei."