Mafia cârdășiilor politice: „filiera” Mariana Câmpeanu

Plecată cu greu din Palatul Victoria, abia după ce liberalii au ieșit din guvernarea USL-istă, Mariana Câmpeanu, fosta ministreasă a Muncii a lăsat în urma ei imaginea unui politruc ineficient, cocoțat într-o funcție complexă, care-i depășea cu mult posibilitățile, o „pălărie” cu mult mai largă decât capul ei neglijent coafat. A fost un ministru sub-mediocru, un funcționar searbăd care, niciodată nu a fost în stare să ia o măsură legislativă cu adevărat eficientă. Singurul eveniment care a scos-o, oarecum, din anonimat a fost penibilul scandal declanșat după ce au ieșit la iveală matrapazlâcurile pe care le-a pus în mișcare cu ocazia pensionării soțului său. Matrapazlâcuri care, chiar dacă au fost ascunse sub o spoială de legalitate, au adus-o, totuși, în atenția instituțiilor statului. De fapt, adevărul privitor la activitatea ministresei Câmpeanu este cu mult mai complicat. Zilele trecute, o anchetă de presă a jurnaliștilor de la „Centrul de Investigații Media” a scos iveală faptul că, în relativ scurta perioadă a ministeriatului său, Mariana Câmpeanu a pus la cale o întreagă „filieră” de favoriți, o complicată pânză în centrul căreia s-a așezat ea însăși, mai abilă decât un păianjen hămesit.
    
Bunicuța „Câmpeanu”

Abia venit la putere, adus pe sus de „uraganul” politic USL-ist, Victor Ponta ne-a promis cândva, nu cu prea multă vreme în urmă că PSD în strânsă colaborare cu PNL, ne va oferi „cel mai cinstit guvern” pe care l-am putea visa vreodată. Timpul a trecut iar în scurt timp s-a ales praful de acea promisiune strict propagandistă. Iar Guvernele Ponta 1,2 și 3 au fost „remaniate”, rând pe rând, ba de către ANI, ba de către DNA ori de justiția care i-a rărit numărul miniștrilor și l-a mărit pe cel al pușcăriașilor.
Unul dintre miniștrii pe care l-a lăudat cândva, actualul premier a fost chiar Mariana Câmpeanu, tomnatica „tânără speranță” ieșită din pepiniera politică liberală. Sincer vorbind, privită superficial, ministreasa Câmpeanu ar putea părea, mai curând, un soi de bunicuță zaharisită, față de care te-ai gândi de două ori înainte de a-i da voie să o lași să-ți plimbe copii prin parc. Dar asta este doar la o primă părere. De fapt, înainte de a reveni în Guvernul peneșlisto-uselisto- conservator, ea își făcuse un soi de „stagiu profesional” prin Antenele turnătorului Dan „Felix” Voiculescu de unde se rățoise, plină de aplomb, la toată lumea dar mai ales la „mafia portocalie” pe care a înfierat-o cu o mânie de-a dreptul proletară, plângând, în același timp, pe umerii pensionarilor năpăstuiți, pensionari cărora le-a promis „marea cu sarea” și chiar mai mult decât atât. Iar acolo în studiourile anteniste, ori ceva mai târziu, în momentul în care a venit vremea să dea niște explicații, madam Câmpeanu s-a preschimbat, instantaneu, într-o mahalagioaică guralivă care, spre exemplu, vorbind despre propriul ei soț, nu s-a sfiit să-l descrie ca fiind un biet „rătutit”. Totuși, puțină lume s-ar fi așteptat la șerpăria de cimotii și cumetrii pe care au scos-o la iveală jurnaliștii de la „Centrul de Investigații Media”.

Un fost șofer „vătaf” peste banii europeni

Primul membru al „filierei” Câmpeanu pe care l-au luat în vizor cei de la „Centrul de Investigații Media” este Nicu Chiosea, un personaj anonim care totuși nu se poate plânge că nu a avut noroc în viață. El a ajuns în prim-plan după ce Mariana Câmpeanu l-a adus la Ministerul Muncii, pe 9 mai 2012, prin detașare, direct de la Casa Națională de Pensii locul unde, anterior, își făcuse și ea însăși veacul. Probabil că vă închipuiți că Nicu Chiosea o fi fost vreunul dintre marii noștri specialiști în legislația muncii ori vreun subtil cunoscător al tainelor labirintice ale formulelor de calculare a pensiilor. Ei bine, nu, nimic mai departe de adevăr: Acest misterios „Nea Nicu” este cu mult mai mult decât atât: el a fost însuși șoferul doamnei Câmpeanu. Iar după mai puțin de patru luni, pe 1 septembrie 2012, același Chiosea a fost numit, prin semnătura Marianei Câmpeanu, în funcția de consilier la cabinetul ministrului. Acum hai să nu exagerăm: asemenea situații s-au mai văzut și pe la alte case. Totuși, conform legii, pentru a putea ocupa o asemenea funcție, Chiosea ar fi trebuit să fi „agonisit” și niscaiva studii superioare. Chestionată de jurnaliști în legătură cu acest aspect strict biografic al lui Chiosea, Casa Națională de Pensii, locul lui de „baștină” profesională, nici măcar n-a catadicsit să ofere vreun răspuns. Astfel că, nici până în ziua de azi nu s-a aflat dacă acest consilier la cabinetul ministresei Câmpeanu o fi absolvit, sau nu, vreo facultate.  Mai apoi, pe 21 decembrie 2012, după ce, cu doar trei luni înainte, Ministerul Afacerilor Europene avertiza asupra unei posibile noi suspendări a Programului Operațional Sectorial – Dezvoltarea Resurselor Umane (POS-DRU), Nea Nicu Chiosea, fostul șofer al ministresei Câmpeanu a devenit „consilier debutant” la OIR POSDRU Regiunea București – Ilfov. În principal, POS DRU – Regiunea București-Ilfov, în calitatea sa de Organism Intermediar, are rolul de a implementa, la nivel regional, o serie de scheme pentru dezvoltarea resurselor umane, finanțate din fonduri europene. Concret Organismul Intermediar POS DRU Regiunea București-Ilfov este cel care coordonează această activitate la nivelul Municipiului București și al Județului Ilfov. Iar asta după ce, în septembrie 2012, Mariana Câmpeanu declara că „la nivel central și regional se fac eforturi supraomenești pentru ca, în septembrie-octombrie, să demonstrăm CE că în România se poate funcționa corect și cinstit, astfel încât aceste plăți să nu se suspende sau, dacă se suspendă, să fie pentru o perioadă scurtă de timp. (…) Vrem să dăm garanția că suntem pregătiți și pentru perioada următoare de finanțare, 2014-2020, astfel încât să avem un grad ridicat de absorbție.” Iar cel care ar fi urmat să ofere o astfel de garanție nu avea cum să fie decât omul de încredere al ministresei Câmpeanu, nimeni altul decât exact „Nea Nicu” șoferul.  Consultând declarațiile de avere disponibile pe site–ul ANI, am aflat că Nicu Chiosea a încasat, în anul fiscal 2012, atât din salariul de consilier la minister, cât și de la OIR POS-DRU București-Ilfov, dar și în calitate de angajat la o societate privată, un total de 35.358 de lei. Apoi, în anul fiscal 2013,în care a fost încadrat permanent pe post de consilier al Marianei Câmpeanu, același Chiosea a încasat de la stat peste un miliard de lei vechi. Concret, conform propriei declarații de avere, șoferul-consilier a primit 55.896 de lei salariu de la minister plus alți 54.543 lei obținuți de la Casa Națională de Pensii, printr-o hotărâre judecătorească, după ce a contestat în instanță o destituire anterioară din funcție. Iar pentru că „familia este celula de bază a societății”, nici doamna Chiosea, soția acestui „Nea Nicu” lucrează tot la o instituție din subordinea Ministerului Muncii: Agenția de Ocupare a Forței de Muncă din Sectorul 1. Așadar, „trai nineacă” pe banii Ministerului Muncii. Dar, după cum se știe tot ce-i bun nu durează la nesfârșit: „după ce Mariana Câmpeanu a demisionat din funcția de ministru al Muncii, „Nea Nicu” Chiosea a revenit la meseria lui de bază: șofer la Casa Naționala de Pensii.

Penala șefă de cabinet a ministresei Câmpeanu

În urmă cu peste un an, Ministerul Muncii a fost zguduit de un veritabil seism penal: pe 7 februarie 2013, Iuliana Coruț, șefa de cabinet a Marianei Câmpeanu, a fost audiată la DNA, sub acuzația că a luat parte la trucarea unui concurs de angajare pe un post important in Autoritatea de Management a POS-DRU, entitate direct subordonată Ministerului Muncii. În timpul scurs de atunci, Iuliana Coruț a fost condamnată, în primă instanță, la trei ani de pușcărie, cu executarea pedepsei. Bineînțeles că sentința nu este definit, iar procesul se află acum în faza de recurs. Tot trei ani și tot cu executare a primit, pentru aceleași fapte, și Simona Dumitriu, sora Iulianei Coruț, cea prin intermediul căreia,  potrivit procurorilor, Iuliana Coruț cerea banii de la mama candidatului pentru care aranja concursul. „În schimbul intervenției pentru fraudarea concursului în favoarea candidatului Ferchedău Paul Cristian, în zilele de 24 și 25 octombrie (2012, n.r.), inculpata Coruț Iuliana, a pretins, în nume propriu, de la inculpata Bigan Cristiana, mama candidatului, sume de bani, bunuri și alte foloase”, scriau procurorii DNA în comunicatul prin care anunțau trimiterea în judecată a celor doua surori. Apoi, o lună mai târziu, pe 29 noiembrie 2012, Mariana Câmpeanu semna ordinul prin care soțul Simonei Dumitriu, așadar cumnatul Iulianei Coruț, Romulus Radu Corneliu Dumitriu pe numele lui întreg, era numit în funcția de director al Direcției Economice și Investiții a ministerului.

Cu mașină la scară

Tot Mariana Câmpeanu a pus responsabil peste tot ce înseamna POS-DRU pe Sorin Stefoni, un fost tehnician silvic, de fapt un fost pădurar care a mai fost primar și viceprimar în comuna hunedoreană Densuș. Potrivit presei, în 2010, acesta ar fi trebuit să candideze pentru un post de parlamentar de Hunedoara, după decesul deputatului liberal Ioan Timiș. Atunci Stefoni a renunțat la candidatură și i-a lăsat locul său Marianei Câmpeanu, care a ajuns, astfel, în Parlament. Gest care nu avea cum să rămână nerăsplătit: ?ê?£tefoni a fost numit secretar de stat și a primit dreptul de a gestiona cele peste trei miliarde de euro din POS-DRU. În plus, a mai primit ceva: un Audi, luat prin contract de comodat de ministerul Muncii condus de Mariana Câmpeanu de la Registrul Auto Roman, exact instituția în care fiul doamnei Câmpeanu este director tehnic. Iar asta după ce, tot familia Câmpeanu Familia Câmpeanu a mai folosit, în interes personal, o altă mașina aparținând Registrului Auto Roman. Chestionat în legătură cu această mașină de lux, Registrul Auto Roman, nu a explicat, în niciun fel, baza juridică a modului în care o mașină a RAR a ajuns să-i plimbe pe nepoții Marianei Câmpeanu. În schimb, Maria Câmpeanu a preferat să acopere toată mizeria sub o aură de mister: „Draga, nu ma mai întreba pe mine, ai primit răspunsurile de la minister, te rog sa scrii si eu am sa răspund in funcție de ceea ce ai sa scrii”, a spus Mariana Câmpeanu, după care a inchis telefonul si nu a mai răspuns nimic altceva. Pe scurt, cam acesta este personajul Maria Câmpeanu, cu tot cu „filiera” ei. Ea este cea pe care Victor Ponta a apărat-o până în ultima clipă a mandatului ei, și despre care a spus, nu o singură dată că este un „profesionist excepțional”. Ei, cam la fel a spus și despre Relu Fenechiu, cel pe care l-a tot lăudat până când acela a ajuns direct la pușcărie.

Vasile Surcel