Multe dintre cetatile dacice din judetul Alba au devenit tinta cautatorilor de comori. Inarmati cu instrumente sofisticate, de ultima generatie, cautatorii profesionisti de comori prada vestigiile istorice ingropate, fara nici o teama de raspundere.
Kosonii sunt foarte bine cotati
Profesorul Vasile Moga, de la Muzeul National al Unirii Alba Iulia, este specialist in cetati si castre. El spune ca a vazut urmele cautatorilor de comori in tot judetul. -Am vazut de asemenea urme ale cautatorilor de comori, la cetatea dacica de la Piatra Craivei, anticul Apullum, unde s-au pus bazele orasului Alba Iulia, si am vazut si la castrul de mars de pe Magulici de la Ighiu, foarte aproape de cariera exploatata in antichitate. Aceste urme dovedesc ca dupa incheierea activitatii arheologice propriu-zise, cu banii care se fac, mai multi sau mai putini, aceasta, mie nu mi-e rusine sa spun, aceasta mafie a cautatorilor de comori continua cercetarile, in ghilimele, si daca aveti posibilitatea sa cititi pe Internet, vestitii kosoni, si alte piese de aur si argint dacice, sunt foarte bine cotati pe pietele occidentale-.
La politie nu s-au depus reclamatii, iar oamenii legii nu au actionat in nici un fel. Cautatorii de comori continua sa sape nestingheriti, producand distrugeri in situri istorice de o valoare inestimabila.
O cetate distrusa de hoti
Cetatea de la Capalna este asezata la circa doi kilometri de DN 64, la iesirea din satul cu acelasi nume. Amplasata strategic, pe un deal inalt si abrupt, cetatea costituia un excelent punct de observatie. Cu o perspectiva deosebita spre Valea Sebesului pana la Varful lui Patru, cetatea constituia un avanpost foarte important si un punct de avertizare in sistemul de aparare dac, alaturi de cetatile de la Banita, Tilisca si Costesti.
La aceasta ora, ruinele cetatii arata ca dupa un bombardament. Cautatorii de comori au facut zeci de gropi in pamant, in cautarea aurului dacilor, distrugand o mare parte din ceea ce a mai ramas din cetatea Capalna.
Peste tot zac blocuri de piatra smulse din ziduri, gropi adanci in care vizitatorii neatenti pot cadea cu usurinta, nenumarate marturii ale trecerii pe aici a unor oameni pentru care istoria nu conteaza daca nu poate fi evaluata in valuta forte.
Hotii mileniului III
Pentru cei care ravnesc la relicvele istorice, cetatea Capalna este o tinta excelenta. Accesul se face pe un singur drum, care se vede perfect din perimetrul cetatii. Daca ar incerca sa-i prinda in flagrant, politistii ar fi vazuti imediat si hotii s-ar transforma imediat in -turisti-.
Pe langa asta, cautatorii de comori folosesc masini de teren, cu care nu se poate masura nici macar politia. Localnicii din Capalna spun ca au vazut asemenea masini trecand de multe ori pe drumul de carute spre cetate, dar nu se pot tine dupa ele sa vada ce fac acolo cei care le conduc. De obicei, descopera doar urmele jafului.
-Jeep-uri de-astea mari, de teren, altceva n-am vazut sa intre pe cetate. Daciile nu ajung acolo, numa* astea. Ce fac aia acolo nu stiu, stiu ca ieseau acolo sus, si atat. Ce sa zic sa faca? Aduna aur, ca acolo stim ca ii aur mult, din batrani, da* nime nu stie unde-, ne-a declarat un localnic care are o fanata in apropiere de cetate.
Capalna nu este singura tinta a cautatorilor de comori din Alba. Celelalte fortificatii antice din judet le-au cazut si ele prada. Distrugerile provocate de acestia se intalnesc in toate siturile arheologice mai importante, spre disperarea arheologilor .
Internetul, principala piata de desfacere pentru kosoni
Kosonii, numiti astfel dupa regele dac Coson, fac parte din sistemul monetar geto-dac, care a aparut prin imitarea combinata a diferitelor tipuri de monede grecesti de mare circulatie. Primele monede geto-dacice sunt datate in jurul anului 300 i.Hr., iar sfarsitul monetariei dacice este plasat in sec. I i.Hr. Banii dacilor au circulat pana la inceputul secolului al II-lea, cand au fost inlocuiti cu monedele Imperiului Roman.
Pana de curand, pe Internet, cei interesati sa cumpere kosoni puteau gasi aceste monede la cei care sapau in zona Sarmisegetuza. Acum pot fi gasiti si cei -recoltati- in cetatile din Alba, mai ales ca in cazul fostei capitale a Daciei s-au luat unele masuri de paza.
Preturile variza intre 1.000 si 1.200 de euro. Conform informatiilor neoficiale, pe piata neagra circula in prezent peste 30.000 de kosoni, toti -adunati- ilegal din cetatile dacice.
CURENTUL nu a primit și nu primește bani de la guvern, ministere, instituții publice și nici de la partide.
Informațiile publicate pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
