Elevii bucuresteni din clasa a VIII-a prefera intr-o masura mai mare, comparativ cu anul trecut, sa-si continue studiile in licee tehnologice, vocationale sau in scoli de arte si meserii, si mai putin la un liceu teoretic, potrivit unui studiu realizat de curand de Inspectoratul Scolar al municipiului Bucuresti. Aceeasi preferinta se inregistreaza si in randul parintilor.
Astfel, daca anul trecut 74,1% din elevi optau pentru un liceu teoretic, anul acesta numai 65,2% au ales un astfel de liceu. In 2003, daca 74% din parinti aveau impresia asta, acum doar 61,6% si-ar indemna copilul spre filiera teoretica.
In ceea ce priveste liceul tehnologic, pentru acesta au optat anul trecut 8% din elevi, iar anul acesta 9,1%, iar la parinti se inregistreaza o crestere de la 10,8% la 13,6%. Pentru liceul vocational, anul trecut au optat 12,7% din elevi, iar anul acesta 13,2%, iar la parinti cifrele sunt de 10,9% pentru anul trecut si de 12,5% in prezent. O usoara crestere se inregistreaza si in ceea ce priveste scolile de arte si meserii, de la 3,7 anul trecut la 4,7 anul acesta, pentru elevi, si de la 3,4% la 5,3% pentru parinti.
Liceu, sau scoala de arte si meserii?
La aceasta intrebare, 89% din elevi au optat pentru liceu, aceeasi varianta fiind indicata de 93% din parinti. 7% din elevi, respectiv 6% din parinti au optat pentru continuarea studiilor prin scoala de arte si meserii, procentul celor indecisi ridicandu-se la 4% in randul elevilor, respectiv la 1% pentru parinti.
Ponderea optiunilor pentru cele doua trasee educationale postgimnaziale (liceu, respectiv SAM) se mentine in limite apropiate de cele inregistrate in anul scolar precedent.
In cazul elevilor, procentul celor care opteaza pentru continuarea studiilor intr-o forma de invatamant liceal este mai scazut cu 3% fata de cel corespunzator lunii decembrie 2003, in timp ce in randul parintilor se inregistreaza o crestere a ponderii celor ce aleg liceul, in defavoarea scolii de arte si meserii. Totodata, se inregistreaza in 2004 o usoara crestere a elevilor inca indecisi (4% in 2004, fata de 0% in 2003).
Diploma de Bacalaureat, principalul avantaj
Din polarizarea raspunsurilor se observa ca elevii sunt intr-o mai mica masura interesati de proiectarea intregului lor parcurs educational viitor, in topul celor mai importante trei avantaje mentionate mentinandu-se pe prima pozitie obtinerea unei diplome de Bacalaureat (44,7%), fara ca posibilitatea continuarii studiilor universitare sa fie mentionata ca avantaj specific. Pe locul al doilea se situeaza, in opinia elevilor, obtinerea unei specializari mai inalte, mentionata de 28,6% din repondenti, urmata la mica distanta de dobandirea unui nivel de educatie mai inalt (26,7%).
In cazul parintilor, raspunsurile se polarizeaza in jurul a trei avantaje specifice, primul loc fiind ocupat de obtinerea unei diplome de Bacalaureat (42% din repondenti), urmat de posibilitatea continuarii studiilor universitare (32%) si dobandirea unui nivel de educatie ridicat (26%).
Elevii, mai putin optimisti ca parintii
Mai mult de jumatate dintre elevi considera ca au sanse mari sau foarte mari de a fi admisi in scoala dorita, in timp ce 47% considera ca sansele lor sunt medii. 4% sunt mai putin increzatori in posibilitatea lor de a urma scoala pe care o doresc.
Parintii sunt mai optimisti, 66% din ei evaluand sansele copiilor ca fiind mari sau foarte mari (17% din ei alegand varianta sanse foarte mari, fata de numai 8% din elevi). 32% apreciaza ca elevii au sanse medii de a accede in invatamantul postgimnazial dorit, in timp ce 3% considera ca au sanse mici. Nu trebuie uitat insa ca aceasta crestere a increderii parintilor in sansele copiilor lor se poate datora nivelului de asteptari al parintilor, si nu neaparat unei bune cunoasteri a propriilor copii.
Fata de anul precedent, gradul de incredere a elevilor si a parintilor in sansele pe care le au de a fi admisi acolo unde doresc a crescut, cu mentiunea ca variantele prestabilite in 2004 au permis o mai buna nuantare a raspunsurilor celor chestionati.
Meditatiile, baza reusitei!
Peste 37% din repondenti considera ca au nevoie de pregatire suplimentara fata de orele de curs pentru examene. Si parintii au apreciat, in proportie de 8%, ca elevii au nevoie de o astfel de pregatire suplimentara. Studiul a fost realizat in luna decembrie a acestui an, pe 250 de elevi din clasa a VIII-a, iar numarul parintilor care au luat parte la el a fost acelasi. Pregatirea suplimentara la care s-a referit cercetarea a fost cea oferita de scoala dupa program sau la sfarsitul saptamanii.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
