Decizia guvernului de a da o mână de ajutor primăriilor îngropate în datorii , prin deblocarea unor sume importante de la Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția executivului, este pe cale să stârnească mari nemulțumiri tocmai în rândul primarilor care așteptau de multă vreme acest ajutor, pentru a scăpa de arierate. Problema nu este legată de sumele primite, întrucât în vremuri de criză banii sunt întotdeauna mai puțini și trebuie cheltuiți cu atenție și chibzuință. Cel care a dat peste cap sistemul , sabotând practic bunele intenții ale guvernului, este chiar Ministerul de Finanțe care, după ce le-a dat primăriilor banii în teritoriu, s-a gândit, cu întârziere de circa două săptămâni să le trimită o adresă, prin intermediul Direcțiilor Generale ale Finanțelor Publice din teritoriu , în care să le explice cum trebuie cheltuiți banii, deși Hotărârea de Guvern 255/03.04.2012 este cât se poate de clară. O explicație posibilă ar putea fi găsită la nivelul eșaloanelor doi și trei din Ministerul de Finanțe, unde în ultima vreme și-au găsit loc numeroși reprezentanți ai PSD și PNL, oameni cu carnet de partid în buzunar și probabil cu interes în sabotarea acțiunilor guvernului Ungureanu.
Conform Hotărârii 255 din 3 aprilie 2012 privind alocarea unei sume din Fondul de rezerva bugetara la dispoziția Guvernului, prevazut în bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unități administrativ-teritoriale, publicată în Monitorul Oficial pe 06.04.2012, ”Se aprobă suplimentarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012, cu suma de 648.233 mii lei din Fondul de rezerva bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2012, și alocarea acesteia bugetelor locale ale unor unități administrativ-teritoriale, potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pentru plata unor arierate aferente unor cheltuieli curente și de capital, precum și pentru cofinanțarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile”. E cât se poate de clar astfel că banii primiți de primării din Fondul de rezervă bugetară aveau ca destinație strict plata arieratelor aferente unor cheltuieli curente și de capital și plata cotei de cofinanțare la proiectele derulate cu bani europeni. Odată cu publicarea HG 255 în Monitorul Oficial , primăriile au început să primească banii și să plătească la rândul lor datoriile restante, conform textului de lege mai sus menționat.
Ministrul de finanțe -sabotat de subordonații săi?
Deși ministrul de finanțe a contrasemnat Hotărârea de guvern, la o săptămână de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, subordonații domniei sale au trimis o Adresă în teritoriu, către Direcțiile Generale ale Finanțelor Publice, ce poartă numărul 350964/12.04.2012, în care se precizează că arieratele care pot fi plătite, din banii prevăzuți de HG 255, trebuie să fie mai vechi de 90 de zile. Adresa cu pricina, trimisă în teritoriu pe 12 aprilie, la o săptămână după publicarea în Monitorul Oficial a Hotărârii de Guvern, a determinat Direcțiile de finanțe publice locale să trimită adrese către primării în care le comunică faptul că banii primiți din Fondul de rezervă bugetară sunt ”pentru plata unor arierate mai vechi 90 de zile (conf. Adresei Ministerului Finanțelor Publice nr.350964/12.04.2012), a unor cheltuieli curente și de capital , precum și pentru cofinanțarea unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile”. Aceste adrese au început să ajungă la primării abia zilele acestea, că deh a fost Paște în România, iar cele mai multe instituții de stat abia s-au dezmorțit. Cert este că adresele i-au pus în mare încurcătură pe primari , mai ales că mulți dintre ei au plătit deja o parte din arierate, conform Hotărârii de guvern 255/03.04.2012 și nu în baza Adresei trimisă cu două săptămâni mai târziu de Direcțiile de finanțe din teritoriu. Cine plătește acum oalele sparte? Poate ne lămuresc subordonații domnului ministru Drăgoi, care par să lucreze, cel puțin în această situație, contra intereselor guvernului.
Mihaela Dobrescu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
