Ministerul Justiției a vrut restituire în natură sau despăgubire totală pe termen foarte lung a proprietăților naționalizate

Ministerul Justiției a susținut restituirea în natură a proprietăților naționalizate și eșalonarea pe o perioadă foarte lungă a despăgubirilor bănești și a respins total propunerea inițială a Finanțelor, care doreau limitarea la 5% din valoare, decizia finală, de plafonare la 15%, fiind una politică.

„ANRP și Finanțele au propus inițial restituirea integrală în natură și plafonarea despăgubirilor bănești la 5% din valoarea imobilelor, variantă respinsă de Ministerul Justiției, care a susținut, în comisia interministerială, că din punct de vedere legal cea mai acoperitoare formulă este retrocedarea integrală în natură și eșalonarea pentru o perioadă lungă de timp a despăgubirilor în bani, acolo unde nu se mai poate da în natură. Decizia de plafonare a tuturor despăgubirilor la 15% a fost politică și a fost adoptată la cel mai înalt nivel”, au declarat pentru MEDIAFAX surse guvernamentale.
Ministerul Justiției a argumentat că varianta restituirii în natură concomitent cu limitarea la 5% din valoare a despăgubirilor în bani ar fi dus la un evident tratament discriminatoriu și a venit cu soluția ca despăgubirile în bani pentru care se vor obține decizii irevocabile să fie achitate, eșalonat, pe termene lungi, astfel încât să nu greveze bugetul de stat.

„Nu pot să confirm sau să infirm așa ceva…. Eu n-am auzit din gura reprezentanților Ministerului Justiției o astfel de propunere…. A fost o decizie pe care toată lumea a spus că o susține. Eu cred că este o lege bună, care răspunde prin posibilitățile financiare actuale la problema retrocedărilor și rezolvă favorabil situația pentru toată lumea”, a răspuns Ciprian Badea, directorul Direcției Juridice din Ministerul Finanțelor Publice, reprezentantul MFP în comisia interministerială, întrebat de MEDIAFAX despre varianta Ministerului Justiției.
Sursele citate au adăugat că, după discuții „la nivel înalt”, a fost aleasă varianta plafonării despăgubirilor la 15% din valoarea imobilelor care trebuie restituite și eliminarea posibilității de restituire în natură, iar toate ministerele implicate au convenit să susțină fără nicio reținere proiectul de lege, cel puțin în faza dezbaterii publice și ulterior, dacă nu vor fi aduse modificări înainte de trimiterea spre aprobare în Parlament.
Potrivit acelorași surse, miza mare a procesului nu sunt casele naționalizate, care ar fi reprezentat doar o mică parte din sumele de plată, ci despăgubirile pe care statul ar putea fi obligat să le plătească pentru culte și minorități.
De altfel, chiar ministrul Finanțelor Publice, Bogdan Drăgoi, a declarat joi că din totalul de 70 de miliarde lei estimat, care ar reprezenta echivalentul în bani al proprietăților naționalizate, mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile.
O parte importantă dintre aceste imobile au aparținut Bisericii Catolice Maghiare.
Astfel, estimările Ministerului Finanțelor arată că pentru culte și minorități ar fi necesar un efort bugetar pe următorii ani de 39 de miliarde lei, din care 34 de miliarde lei numai pentru Biserica Catolică.
Prin declarațiile de joi, ministrul Finanțelor a confirmat, implicit, că au fost discutate mai multe variante.
Întrebat de ce Guvernul nu a ales varianta unor emisiuni de titluri pe 15-30 de ani prin care să acopere sumele necesare despăgubirii foștilor proprietari, Drăgoi a replicat că această opțiune ar fi dus la creșterea datoriei publice totale cu 13% din PIB, ceea ce nu era sustenabil, mai ales că România s-a angajat voluntar să respecte Pactul Fiscal.
„De trei ani încercăm să ne ajustăm și s-au făcut eforturi, s-au luat măsuri dure. Avem o constrângere petru anul viitor să fim și mai ambițioși, să mergem cu deficitul la 1% din PIB. O creștere a datoriei publice vine în contradicție cu principiile Pactului Fiscal, unde noi putem merge pe un deficit structural mai apropiat de 1% din PIB tocmai pentru că avem o datorie publică mai mică”, a explicat Drăgoi.
În ceea ce privește eliminarea restituirii în natură, Drăgoi a arătat că prin menținerea acestei forme de despăgubire s-ar fi creat un tratament discriminatoriu, întrucât persoanele care puteau recupera imobilele în natură erau despăgubite integral, în timp ce pentru despăgubirile în bani s-a propus limitarea la 15% din valoare.
Drăgoi susține că estimările pentru despăgubirile acordate pe baza Legii 10/2010 și Legii 18/1991 însumează 31 de miliarde lei.
Despăgubirea integrală în bani a foștilor proprietari ale căror case au fost naționalizate de comuniști ar costa statul 12,8 miliarde lei (2,9 miliarde euro).
În cazul restituirii exclusiv în bani, statul ar urma să plătească foștilor proprietari de terenuri agricole confiscate sub regimul comunist aproximativ 11 miliarde de lei (2,5 miliarde euro) dacă nu se limitează despăgubirile la 15% din valoarea de piață, la 20 de ani după apariția Legii 18 privind fondul funciar.
De asemenea, pentru despăgubirea foștilor proprietari care au deținut acțiuni la societăți naționalizate de comuniști, statul ar mai trebui să plătescă peste 7 miliarde de lei.
„Ajustarea fiscală, deficitul structural și până la urmă sustenabilitatea acestor plăți, acestea au fost rațiunile pentru limitarea despăgubirilor”, a conchis Drăgoi.
Foștii proprietari au fost despăgubiți până acum prin acțiuni la Fondul Proprietatea, al cărui capital social s-a ridicat la circa 14 miliarde lei, și prin despăgubiri în bani, în limita a 500.000 de lei, din dividendele plătite la stat de către Fondul Proprietatea.
Drăgoi a precizat că Fondul Proprietatea a fost construit pe baza estimărilor realizate până în 2004 prin analiza cererilor de restituire depuse în termenul stabilit de Legea 10/2001, care evidențiau un necesar de circa 14 miliarde de lei.
Ministrul Finanțelor a afirmat că nu are toate detaliile pentru a explica diferența foarte mare dintre suma estimată inițial și cea preconizată în prezent.
Guvernul vrea să limiteze la 15% din valoarea reală a bunului în cazul despăgubirilor care vor fi plătite de stat foștilor proprietari pentru proprietățile naționalizate și să elimine posibiliatate restituirii în natură.
De asemenea, plata se va face eșalonat pe o perioadă între 10-12 ani, termenul de depunere a dosarului fiind unul de decădere și stabilit la maximum 90 zile.
Vineri, premierul Mihai Răzvan Ungureanu s-a întâlnit, la Guvern, cu ministrul Finanțelor, Bogdan Drăgoi, și cu ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru noi discuții despre proiectul care limitează despăgubirile pentru imobilele naționalizate, înainte ca documentul să fie aprobat de Executiv.
Proiectul ar putea fi aprobat în ședința de săptămâna aceasta a Guvernului și transmis Parlamentului pentru dezbatere în procedură de urgență, au declarat surse oficiale.