Asteptata cu mare interes, interventia de luni seara a presedintelui a semanat cu un best-seller, care are insa multe semne de intrebare. Deruland firul evenimentelor, Traian Basescu a lasat cateva aspecte esentiale nelamurite. Desi a pomenit ca eliberarea jurnalistilor a avut la baza -un schimb-, presedintele a refuzat sa spuna in ce a constat acesta, dupa cum a refuzat sa precizeze la cat s-a ridicat suma cheltuita din bani publici in operatiunea de salvare a ziaristilor si cum se face ca in ultima inregistrare, din 18 mai, prezentata in premiera la Cotroceni, apar carpetele buclucase din prima inregistrare difuzata la Al-Jazeera pe 28 martie.
Dezvaluind anumite momente derulate pe parcursul crizei, Basescu a amintit ca inca de la debutul acesteia, celula de criza a avut banuieli asupra implicarii lui Omar Hayssam, dupa ce acesta a avut o intrevedere cu consilierul de stat Constantin Degeratu (29 martie) si trei cu el personal (1, 2, 3 aprilie), in care sirianul a incercat sa convinga ca trebuie sa i se ridice interdictia de a pleca din tara la Bagdad, pentru a-i elibera pe ziaristi. Presedintele a divulgat ca Hayssam a devenit suspect in rapirea ziaristilor cand serviciile secrete au aflat ca acesta a fost sunat din Irak de catre -rapitorul- care ii ceruse o rascumparare de pe o cartela Orange, care a fost imediat identificata.
Daca a evitat sa ofere detalii legate de partea financiara a deplasarii ziaristilor, presedintele a oferit detalii privind povestea din Irak. Astfel, Munaf a incercat sa se -cazeze- cu ziaristii 5-7 zile la o cunostinta (fost student irakian in Romania) care ii datora 5.000 de dolari, insa aceasta a refuzat. Astfel, Munaf a decis sa apeleze niste cunostinte care sa simuleze rapirea si sa solicite plecarea lui Hayssam in Irak pentru eliberarea ziaristilor. Numai ca, respectivele cunostinte nu erau specializate in rapiri, astfel ca Munaf si Hayssam au apelat la -asistenta tehnica- din partea unei celule pregatite in rapiri. Deruland firul rapirii, Basescu a continuat cu detalii deja cunoscute de opinia publica, precum evolutia actiunii de salvare a ziaristilor, detalii privind arestarea irakienilor care i-au rapit si detinut cateva zile pe cei trei romani sau contactele autoritatilor romane in lumea araba pentru solutionarea crizei. -Nu stim daca sunt aceleasi sau altele, e greu de spus ca sunt aceleasi… E greu sa spunem ca sunt aceleasi, poate seamana, e cu totul altceva-, a sustinut presedintele, destul de neconvingator, lasand astfel mari semne de intrebare vizavi de numarul gruparilor care i-au detinut pe ziaristi si de numarul locatiilor in care acestia au fost ostatici.
Un alt aspect pe care presedintele nu l-a atins deloc a fost eventuala recompensa materiala pe care jurnalistii ar fi trebuit (in mod normal) sa o primeasca de la Hayssam pentru deplasarea in Irak. De altfel, in incercarea de a-i scoate pe cei trei din scenariul rapirii, presedintele a tinut sa spuna, desi ancheta nu e finalizata, ca acestia nu au fost implicati in toata aceasta afacere urat mirositoare. Cu toate acestea, presedintele nu a explicat de ce, imediat dupa revenirea in tara, jurnalistii au evitat sa dea fuga la Parchet pentru a se constitui parte vatamata. Poate si de aceea, dandu-si seama ca este o intrebare delicata, Basescu i-a invitat in mod expres pe ziaristi sa se implice in dosarul Hayssam in calitate de parte vatamata.
Dupa ce la conferinta de presa pe care au organizat-o cei trei jurnalisti au sustinut (in ciuda faptului ca nu detin informatii clasificate, deoarece nu au participat la actiunile serviciilor secrete) ca nu pot vorbi, presedintele a afirmat faptul ca acestia sunt liberi sa vorbeasca tot ce cunosc, fara nici o restrictie. Ca atare,tinand cont de semnele de intrebare care inca planeaza in rapirea si in recuperarea ziaristilor, se pune o intrebare: nu cumva planuirea conferintei de presa a jurnalistilor, inaintea celei a autoritatilor, si refuzul acestora de a vorbi – prin invocarea unor -informatii clasificate- – a avut ca scop tocmai ascunderea unor elemente esentiale privind legaturile celor rapiti cu Hayssam & co? Singurii in masura sa lamureasca acest aspect sunt doar cei trei jurnalisti, datori sa ofere opiniei publice toate elementele pe care le cunosc. Mai ales ca ei sunt datori contribuabilului roman, care a cotizat la actiunea de eliberare a lor. O actiune care a costat destul de mult, dupa cum a spus Traian basescu, si care a presupus si un -schimb- ramas (deocamdata!) la secret.
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
