Scandal de spionaj cu iz sovietic
Pe fundalul tensiunilor create între SUA și Rusia pe tema amplasării elementelor scutului antirachetă în zona tradițională a brâului de securitate al Rusiei, denumit în termeni militari „glacis strategic“, România a devenit automat un stat mult mai „interesant“ pentru serviciile speciale ruse, care nu ezită să desfășoare acțiuni specifice în România, dar și să reclame eventuale „acțiuni ostile“ ale României chiar în inima Moscovei, de unde, susține presa rusă, „un stat membru NATO încearcă să obțină informații militare“. Deși astfel de cazuri de prindere a spionilor care folosesc haina diplomatică se rezolvă pe canale și în circuite închise, departe de ochii presei, de data aceasta Rusia a ales să mediatizeze cazul secretarului I al Ambasadei României la Moscova pentru a plăti astfel o poliță pentru expulzarea în mai 2009 a trei agenți ruși de la Ambasada din București. Informația arestării celor trei spioni ruși la București a „transpirat“ în presă prin intermediul unui raport întocmit de către ambasadorul austriac la București, Martin Eichtinger, datat cu 14 mai, către centrala MAE austriac. În documentul respectiv, diplomatul scria după o întâlnire la Cotroceni a președintelui Traian Băsescu cu ambasadorii acreditați în România că „relația cu Rusia a fost afectată recent și de scandalul de spionaj, și de expulzarea a trei angajați ai Ambasadei ruse la București“. Reamintim că dezvăluirile acestea au fost făcute în contextul scandalului de spionaj în care cetățeanul român Floricel Achim, subofițerul care lucra la Divizia 1 Infanterie „Dacica“ a Ministerului Apărării Naționale, a fost arestat și condamnat la 12 ani de închisoare după ce a fost prins vânzând informații militare cetățeanului bulgar Zikolov Marinov care, la rândul său, le înmâna reprezentanților atașaturii militare ucrainene la București. Ceea ce nu a apărut în dosarul acelui scandal este implicarea în această afacere a celor trei cetățeni ruși la care președintele făcea referire, diplomați din cadrul Ambasadei ruse care au fost nevoiți să părăsească România. De asemenea, raportul relevă faptul că președintele Traian Băsescu se aștepta ca Moscova să riposteze în legătură cu expulzarea diplomaților săi, iar momentul se pare că a fost ales precis de serviciile secrete ruse, imediat după scandalul similar cu SUA. „Rusia a devenit, în ultima vreme, tot mai agresivă în păstrarea și apărarea sferei sale de influență. Relația cu Rusia a fost afectată recent și de scandalul de spionaj, și de expulzarea diplomaților săi“, spunea în mai 2009 președintele României în fața ambasadorilor UE.
Lovitură la Washington, via București
Acest episod mediatizat intens de către mass-media rusă cu materiale furnizate de către Serviciul Federal de Securitate rus (FSB) survine la mai puțin de o lună după cel mai mare scandal de spionaj de la sfârșitul Războiului Rece dintre SUA și Rusia, atunci când FBI a arestat 11 spioni care lucrau pentru Moscova. Conform serviciilor speciale americane, aceștia aveau misiuni de a aduna date despre armele nucleare ale Americii și de a încerca să penetreze mediile politice influente de la Washington. Acest scandal a fost o lovitură de imagine dată Rusiei, deoarece arestarea spionilor ruși a survenit imediat după vizita din luna iunie a președintelui rus Dimitri Medvedev în SUA. Capturarea spionilor ruși a fost un semnal puternic al SUA, care a dorit să transmită atunci un mesaj potrivit căruia „resetarea relațiilor ruso-americane“ trebuie să se facă și pe câmpul nevăzut al activităților de spionaj. Situația a fost atunci dezamorsată printr-un schimb rapid de spioni între Washington și Moscova. Cu toate acestea, Rusia a rămas cu un gust amar și cu dorința de a plăti Americii cu aceeași monedă, motiv pentru care este posibil ca recentul episod de spionaj care îl are ca protagonist pe diplomatul român Gabriel Grecu să fie o încercare de întoarcere a palmei date de SUA pe traseul poate celui mai important aliat al SUA din sud-estul Europei și de la Marea Neagră, zonă-tampon și punct nodal al intereselor energetice și de securitate ruso-americane.
CSAT, după fusul Moscovei
Problemele cauzate de scandalul de spionaj survenit luni, precum și o serie de divergențe interne în Legislativul de la București i-au făcut ieri pe membrii Comisiilor de politică externă din Parlament să amâne emiterea unui aviz pentru Strategia națională de apărare pentru săptămâna viitoare. La numai o zi distanță de scandalul de spionaj, discuțiile vizavi de Strategia națională de apărare au suferit o amânare cauzată de intențiile unor parlamentari de a amenda documentul elaborat de CSAT, inclusiv în domeniul vulnerabilităților. „Au fost dezbateri foarte interesante și foarte constructive în legătură cu Strategia națională de apărare, pentru că au fost 10-12 amendamente foarte concrete și foarte serioase. Ne-am hotărât să ne vedem luni, la ora 14.00, pentru a decide textual pe fiecare amendament în parte“, a declarat președintele Comisiei de politică externă din Camera Deputaților, Attila Korodi, citat de Mediafax. El a precizat că amendamentele vizează zona geostrategică în care România este poziționată, existând posibilitatea introducerii unor elemente proactive în raport cu vecinii României, dar și cu „actori mai importanți“. La rândul său, președintele Comisiei de politică externă din Senat, Titus Corlățean, a afirmat că există divergențe pe tema declarării drept amenințare la adresa securității naționale a campaniilor de presă.
Presa, punct vulnerabil
Discuțiile pe tema declarării drept amenințare a unor campanii de presă dirijate de interese obscure, precum și canalele mass-media folosite și manipulate în scopuri personale de diverși patroni sau grupuri de interese și-ar putea găsi răspunsul într-un precedent creat în Cehia, țară care trebuia inițial să asigure arhitectura scutului antirachetă american prin amplasarea radarului de tip XBR (X-band Radar – n.r.), radar care avea puterea de penetrare de circa 4.000 de kilometri, până undeva în mijlocul Rusiei. În septembrie 2008, un raport al serviciilor speciale din Cehia (BIS), citat în presa centrală de la Praga și preluat de Karadeniz Press, atrăgea atenția că serviciile de informații ruse încearcă să influențeze opinia publică cehă împotriva scutului american antirachetă. Potrivit raportul BIS, serviciile de informații ruse au încercat în 2007 să contacteze și să se infiltreze în structurile societății civile, politice și de presă care „exercita o influență asupra opiniei publice“.
FSB vs. SIE
Serviciile ruse de securitate care anchetează acest incident au susținut ieri că diplomatul român Gabriel Grecu, arestat sub acuzația de spionaj, este agent al Serviciilor de Informații Externe (SIE). „FSB l-a identificat pe diplomat ca fiind Gabriel Grecu de la Serviciul român de Informații Externe care lucrează la Ambasada României ca secretar I al departamentului politic“, potrivit ITAR-Tass. Pentru a condimenta acest episod devenit deja un film documentar, FSB-ul i-a pus la dispoziție presei ruse un clip video în care Grecu apare într-un centru comercial ridicând un pachet lăsat, se pare anterior, de către o altă persoană care ar fi trebuit să joace rolul de „trădător rus“ care vindea secrete militare românilor. Mai mult, jurnaliștii ruși comentează atitudinea relaxată a lui Gabriel Grecu după reținerea sa, iar faptul că el nu este încătușat vizează transmiterea unui mesaj către București. Autoritățile române nu au făcut încă precizări despre cazul diplomatului care urmează să fie expulzat în maximum 48 de ore. Mediatizarea excesivă a acestui caz ar putea face parte dintr-un scenariu bine pus la punct de Moscova, care a decis să plătească astfel o poliță României pentru expulzarea a trei spioni ruși implicați și ei în cazul Achim-Zikolov, dar care nu s-au „bucurat“ de atâta publicitate.
