Noi localitati risca sa fie maturate de blocuri imense de gheata

In timp ce guvernantii cauta inca strategii uitate prin sertare, mai multe rauri din tara au ajuns la cota de atentie, blocurile de gheata blocand cursurile de apa. Astfel, doar in judetul Covasna specialistii de la Protectia Civila au initiat peste o suta de explozii pentru spargerea barajelor de gheata. Conform reprezentantilor Inspectoratului de Protectie Civila Covasna, pentru distrugerea barajelor de gheata formate sambata, in numai cateva ore, din cauza cresterii bruste a temperaturilor, pe mai multi afluenti ai Oltului si ai Baraoltului, au fost folosite aproximativ 60 tone de dinamita. Si in judetul Harghita situatia este ingrijoratoare, apele raurilor Tarnava Mare si Olt fiind blocate, in mai multe puncte de baraje de gheata formate din cauza cresterii bruste a temperaturilor. Conform sefului Inspectoratului de Protectie Civila Harghita, in dreptul localitatii Mugeni, pe Tarnava Mare s-a format un zapor cu o lungime de 800 de metri, in timp ce la Tusnad Bai, pe cursul Oltului, s-a format un baraj de gheata cu o lungime de 60 de metri si o inaltime de aproximativ trei metri. In plus, debitul apelor Dunarii este in continua crestere, specialistii estimand ca tendinta se va mentine si in zilele urmatoare, cee ce creeaza pericolul aparitiei unor inundatii.

Strategii pe hartie

A trebuit ca trei copii sa moara si sute de gospodarii sa fie inundate, in judetul Neamt, pentru ca Ministerul Apelor si Protectiei Mediului sa aprobe finantarea unui program de regularizare a raurilor Suceava si Moldova si a afluentilor acestora, la care sa fie adaugat si un program de regularizare a raului Bistrita.

Mai trist este ca toate dezastrele din ultima vreme au venit pe fondul unei strategii de combatere si prevenire a inundatiilor, lansata cu mare pompa in august 2002. Atunci, principalii vinovati pentru toate dezastrele erau gasiti primarii localitatilor afectate. In sarcina lor s-a pus responsabilitatea pentru autorizarea construirii de gospodarii in zone inundabile, pentru defrisarile masive si pentru ca nu au fost in stare sa asigure fondurile necesare pentru amenajarea digurilor de protectie. -Din pacate, nu s-a intervenit si consecintele se vad si ar trebui sa intervina, asa cum spuneam, o schimbare de fond de abordare a problemei si chiar de mentalitate-, explica, pentru BBC, Octav Cozmanca, ministrul administratiei publice locale. Mai mult, acelasi ministru admite ca strategia nici macar nu a fost definitivata, dar promite ca se vor lua masuri.

Zapada aduce din nou haos

Ca si cum problemele create de inundatii nu ar fi fost suficiente, ninsorile cazute duminica au aruncat in haos o buna parte a tarii, unde autoritatile au fost -luate prin surprindere-. Astfel, in judetul Arad, traficul rutier este ingreunat din cauza caderilor masive de zapada din noaptea de duminica spre luni, in numai cateva ore inregistrandu-se aproximativ 20 de tamponari. Si in judetul Bistrita-Nasaud circulatia se desfasoara cu dificultate, in majoritatea zonelor din judet stratul de zapada format pe carosabil depasind 25 de centimetri. In judetul Neamt, soferii au preferat rutele ocolitoare, in special dinspre zona Bicaz, restul drumurilor fiind aproape impracticabile.

Si pe aeroporturile din Arad, Constanta, Iasi, Oradea si Suceava activitatea se desfasoara cu dificultate din cauza conditiilor meteo nefavorabile, operarea executandu-se in functie de nivelul de autorizare a companiilor aeriene. Astfel, pistele aeroporturilor Arad, Constanta, Iasi si Oradea sunt acoperite cu zapada, conditiile de franare fiind slabe, iar pe aeroportul din Suceava vizibilitatea este redusa din cauza plafonului de nori care se afla la 60 de metri.