Acasă Actualitate Nu ne mai aburiți, tovarăși! Ceaușescu nu a dorit niciodată să construiască...

Nu ne mai aburiți, tovarăși! Ceaușescu nu a dorit niciodată să construiască 3200 de km de autostrăzi

DISTRIBUIȚI

Postat, de curînd, pe blogul publicației „The Economist“, un comentariu al articolului „Romania’s motorway blues“ a adus „jale pe vale“ în mahalaua cea mai agresivă a mass-mediei autohtone. Acea mahala sordidă populată cu „vocaliști“ isterici care, considerându-se, bineînțeles, unicii deținători ai adevărurilor supreme, se dau peste cap de grija poporului și a năpăstuitei țărișoare. Și, de parcă s-ar fi înțeles cu Elena Udrea, care are de gînd să-l metamorfozeze pe Ceaușescu în brand turistic, sublimii „televizioniști“ ai Antenelor și ai Realității au altoit pe memoria „Mărețului conducător“ un bălos omagiu postum la care nici măcar Ceașcă însuși nu s-ar fi așteptat vreodată. Motiv pentru care, pornind de la „Romania’s motorway blues“, „guriștii“ noștri au început să ne povestească, pe dulcele grai dâmbovițean, despre „România, autostrăzile și visul lui Ceaușescu“.
Iar comentariile analiștilor au devenit un soi de ziceri de laudă care amestecă, alandala, o afirmație a lui Băsescu, preluat trunchiat cu informația că Romånia socialistă se pregătea să întindă „peste munți și peste văi“ o rețea compusă din 3.200 kilometri de autostrăzi. Autostrăzi pe care, dacă ar mai fi apucat să trăiască, Ceaușescu le-ar fi construit, probabil, cåt ai bate din palme. Fals, tovarăși! Oricåt ați vrea voi să ne convingeți, Ceaușescu nu a avut de gånd să se apuce, cu adevărat, să construiască păienjenișul ăsta de autostrăzi, întins pe mii de kilometri. Și asta din cauză că, dacă ar fi avut un asemenea „vis“, l-ar fi pus, cu siguranță, în aplicare. Pentru că, după cum bine știm, nu a stat prea mult pe gånduri cånd cu Transfăgărășanul, Canalul Dunăre-Marea Neagră sau uriașa „Casă a Poporului. De ce s-ar fi împiedicat de niște autostrăzi? Domnilor colegi „televizioriști“, adevărul despre „visul“ lui Ceaușescu este cu totul altul.

Ce spun arhivele

Iar acest adevăr nu stă ascuns în buzunarele voastre, ci în arhivele Institutului de Proiectări Transporturi Auto, Navale și Aeriene, pe scurt IPTANA. Într-o monografie editată în 2003, cu ocazia sărbătoririi a 50 de ani de la înființarea institutului, exista un subcapitol special dedicat exact autostrăzilor. Acolo, se menționează: „Dezvoltarea schimburilor economice, a turismului și creșterea continuă a traficului rutier a pus problema realizării unor autostrăzi și în țara noastră. În acest context, proiectarea autostrăzii București-Pitești a început încă din anul 1966. Apoi, în perioada anilor 1967-1968, specialiștii institutului au trecut la elaborarea unui „Studiu general privind construirea în perspectivă, a unei rețele de autostrăzi în Romånia“. Visul lui Ceaușescu? Hai să fim serioși. În 1966-’67, nu avea el timp să viseze la cai verzi pe pereți. Erau primii ani de după moartea lui Ghiorghiu-Dej, cånd încă tånărul Ceaușescu se lupta, pe viață și pe moarte, cu „baronii“ din garda veche a PCR.
Dar, după cum se știe, cea mai credibilă minciună este cea care se bazează pe jumătăți de adevăr. Iar în ceea ce privește „visul lui Ceaușescu“, acest adevăr este că, neimplicați în bătăliile pentru preluarea puterii politice, specialiștii de la IPTANA și-au văzut de treaba lor. Între anii 1970 și 1972, proiectanții institutului au întocmit studiile tehnico-economice vizånd realizarea unor tronsoane de autostrăzi. Este vorba de tronsoanele București-Brașov și București-Constanța, cu traversarea Dunării pe podul de la Giurgeni-Vadul Oii.
Atunci, toate aceste studii au fost avizate la nivelul conducerii Ministerului Transporturilor și al organelor centrale de sinteză, inclusiv Comitetul de Stat pentru Planificare. Și acolo s-a oprit pentru că, după cum menționează „Monografia“ IPTANA, ele nu au fost însă urmate de execuția unor tronsoane de autostradă pe aceste direcții. Apoi, între anii 1977-1978, studiul privind autostrăzile a fost reactualizat și suplimentat cu alte tronsoane care ar fi urmat să acopere alte zone ale țării. Dar nici așa „reactualizat“ planul nu a avut o soartă mai bună și nu a mai apucat să fie pus în aplicare.
Totuși, ceva, ceva, tot a avut în minte „Mărețul Cårmaci“ în ceea ce privește autostrăzile. Fost viceprim-ministru în ultimul guvern al Romåniei comuniste, Ștefan Andrei își amintește că, la un  moment dat, Ceaușescu ar fi zis cåte ceva despre „construirea unor autostrăzi“. „Era prin 1986, cånd președintele a venit în CPEx cu ideea că, în afară de industrie și agricultură, ar trebui să se investească și în autostrăzi, pentru că acestea facilitează dezvoltarea economiei. Dar asta se petrecea pe fondul discuțiilor privitoare la mutarea Capitalei de la București la Tårgoviște. El stabilise deja că eu urmam să mă ocup de tot ceea ce era legat de această mutare. Dar și de construcția unui prim tronson de autostradă, care urma să lege Bucureștiul de Tårgoviște. Ceaușescu mai avea în vedere ca, odată cu mutarea Capitalei, să se pună în  valoare și zona colinară Voinești, acolo unde erau celebrele livezi de meri. Mai mult decåt atåt, Ceaușescu vedea noua capitală înconjurată de fabrici de compoturi, gemuri și alte asemenea, care să pună în valoare producția locală de poame. Dar atåt lucrările pentru mutarea Capitalei, cåt și a autostrăzii București-Tårgoviște ar fi urmat să înceapă prin martie 1990, după alegerile legislative“. Deci, cam la asta s-a redus „visul cu autostrăzi“ al „Geniului Carpaților“.
Așa că, stimați colegi, mai slăbiți-ne cu „visul“ lui Ceaușescu. Lipsa autostrăzilor, atunci ca și acum, nu reflectă decåt neputința guvernelor și regimurilor politice care s-au perindat pe la cårma țării, din 1969 încoace. Inclusiv a regimului comunist, condus, cu månă de fier, de mult iubitul și stimatul vostru tovarăș Nicolae Ceaușescu.

Vasile Surcel

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi regulamentul.