O impostoare în CSM. Corina Dumitrescu a fost doar „vizitator străin” la Institutul Hoover

În urmă cu circa o săptămână, Corina Dumitrescu, nominalizată încă la vremea aceea pentru portofoliul educației, făcea eforturi disperate pentru a convinge presa că minciuna cu studiile juridice  la Stanford, din CV-ul său oficial, reprezintă de fapt o mică încurcătură, întrucât la vremea aceea se numea Corina Adriana Radu. Prin urmare, cei de la Stanford University nu o puteau găsi în baza lor de date pe Corina  Adriana Dumitrescu.
„În legătură cu Stanford, s-a creat o mare confuzie, legată de numele pe care eu îl purtam la acest stagiu de formare profesională, organizat remarcabil de Universitatea Stanford și institutul Hoover, care a beneficiat de prezența unor tinere așa zis speranțe ale politicii din țările Europei de Răsărit și centrale“, a declarat sigură pe sine Corina Dumitrescu, subliniind că pe parcursul stagiului de pregătire se numea Corina Adriana Radu, nefiind încă soția parlamentarului Cristian Dumitrescu. Mai mult, aceasta a precizat că în scurt timp va dispune de o adeverință care să conțină „toate datele oficiale referitoare la acest stagiu de pregătire profesională“. Curioși din fire, am întrebat la Stanford University dacă au avut un program de pregătire profesională, împreună cu Institutul  Hoover, cât a durat acest program și bineînțeles dacă la acest program a participat și Corina Adriana Radu. De asemenea, din dorința de a informa cât mai corect opinia publică în legătură cu parcursul profesional al unei persoane ce ocupă în continuare o funcție publică importantă, membru în Consiliul Superior al Magistraturii, am întrebat dacă stagiul profesional  invocat de Corina Adriana Dumitrescu de azi, Corina Adriana Radu de atunci, s-a finalizat cu vreo diplomă sau un alt document oficial, având în vedere faptul că distinsa membră a CSM a declarat că va prezenta o adeverință care să conțină „toate datele oficiale referitoare la acest stagiu de pregătire profesională“.

Minciunile Corinei Dumitrescu – demontate de Institutul  Hoover

Răspunsul primit de ziarul Curentul de la Institutul  Hoover  demolează una câte una minciunile înșirate de distinsa membră a CSM, în legătură cu pregătirea sa profesională pe tărâm american. Deși în întrebarea trimisă de ziarul Curentul făceam referire la Corina Adriana Radu, nume sub care reprezentanta CSM susține că a urmat stagiul de specializare din SUA, cei de la Hoover Institution ne-au răspuns că „în anul academic 1996-1997 Corina Adriana Radu Dumitrescu a participat la un program informal pentru vizitatori străini“.

Prin urmare, în baza de  date de la Hoover Institution reprezentanta societății civile în CSM figurează inclusiv cu numele dobândit în urma căsătoriei și nu doar cu numele anterior, așa cum a încercat să manipuleze opinia publică din România. Problema e că doamna Dumitrescu, fostă Radu nu a urmat niciun stagiu de pregătire profesională,așa cum susține public, ci a participat la un program informal, de discuții probabil, destinat vizitatorilor străini și nu doar tinerelor speranțe ale politicii est-răsăritene, așa cum se lăuda aceasta în conferința de presă.

Dată în vileag de Stolojan

De altfel, și Theodor Stolojan a dat-o în vileag pe Corina Dumitrescu, după ce acesta a declarat că „Cei care am parcurs stagiul (n.r. din SUA),  ne-am împlinit mai mult sau mai puțin în acest domeniu. Personalități precum Theodor Stolojan, academicianul Cătălin Zamfir, Adrian Severin au parcurs un astfel de stagiu de formare profesională'. Contactat de ziarul Curentul,  Theodor Stolojan a afirmat că  în realitate, stagiul fusese…o dezbatere  la Institutul Hoover. „Noi n-am fost la niciun stagiu acolo – ne-a declarat Theodor Stolojan. Noi am fost invitați la o dezbatere, la Hoover Institution care, și atunci, și acum, dar foarte mult atunci studia problemele din fostele țări socialiste. Deci nu am participat la niciun stagiu, doar la o prezentare. La vremea respectivă, era, dacă-mi amintesc bine, în prima jumătate a anului 1990, noi am prezentat acolo programul de guvernare, de reforme al guvernului Roman. Al primului guvern Roman, pentru că eu eram atunci prim adjunct al ministrului Finanțelor, Adrian Severin era vicepreședinte la fostul CSP și a mai fost un domn care era la ministerul Muncii… Cătălin Zamfir! Noi trei am fost atunci acolo, în această prezentare a programului de guvernare, am avut discuții cu foarte mulți oameni renumiți în domeniile lor, inclusiv cu domnul Friedman. A durat o zi, dar n-am stat mai mult de 2-3 zile acolo“ – ne-a declarat Theodor Stolojan, care a completat „În România este atâta lipsă de rigurozitate în tot ce înseamnă declarații publice încât nici nu mă surprinde. E o modă, astăzi, mă mir că la dânsa, dar mai ales la tineri, o modă de a trece în CV orice seminar, drept școală absolvită“. Descrierea făcută de Stolojan vizitei din SUA corespunde mai degrabă termenului de „program informal“ găsit în răspunsul trimis ziarului Curentul de către Istitutul  Hoover  decât termenului „stagiu de formare profesională „folosit de Corina Dumitrescu în declarațiile sale publice.

Garantul imposturii

Pentru a da credibilitate declarațiilor sale, Corina Dumitrescu a adus în sprijinul său declarația audio a unui personaj controversat,  Robert Deutsch, despre care presa din România a vorbit mult în contextul escrocheriei Megapower.  În această înregistrare, Robert Deutsch face pe deplin jocul doamnei Dumitrescu și  afirmă  că la acest program (n.r. la care a participat Corina Dumitrescu) „au participat nume precum profesorul Cătălin Zamfir, Theodor Stolojan și Adrian Severin“. Or, așa cum am arătat mai sus, aceștia au participat la simple discuții, nu la stagii de pregătire profesională, după cum susține reprezentanta societății civile în CSM. Din exces de zel, Deutsch a declarat că însuși marele economist  Joseph Stiglitz a lăudat capacitățile intelectuale ale Corinei Dumitrescu. Nu știm dacă Stiglitz s-a întâlnit cu tânăra speranță a politicii românești din 1996, după cum se descrie chiar Corina Dumitrescu, dar cu certitudine dacă l-a impresionat ceva la românca noastră cu siguranță nu au fost capacitățile ei intelectuale. De asemenea, Deutsch a subliniat, în aceeași înregistrare audio,  că  profesorul Paul Brest de la Universitatea Stanford și-ar fi exprimat atunci regretul că actuala doamnă Dumitrescu nu era încă de acum 18  ani ministrul Justiției în România. Nu-i nimic, doamna a ajuns acum în CSM și era aproape de un portofoliu ministerial, cel al educației, în guvernul Ponta.
„În sensul asta, îmi reamintesc chiar și după 18 ani că Corina Radu a fost o senzație pentru toți colegii mei care au participat la pregătirea profesională din diverse țări“, a adăugat pe un ton laudativ Robert Deutsch. Senzațională senzație, am putea spune, parafrazând modul de exprimare al doamnei rector, fostă  și rămasă speranță a politicii românești.

„Înnotătoarea“ de la „Standford“

Dincolo de impostura unei persoane aflate în Consiliul Superior al Magistraturii, organism care are grijă de onoarea și cinstea magistraților români, persistă în continuare numeroase semne de întrebare în legătură cu abilitatea  Corinei  Dumitrescu de a se exprima corect în limba română. Astfel, după ce presa a scos în evidență greșelile gramaticale  flagrante din CV ul oficial al doamnei rector Corina Dumitrescu,    „înnotătoarea“ de  la „Standford“ s-a scuzat: „Chiar dacă tehnoredactarea nu îmi aparține, îmi asum integral răspunderea neverificării din punct de vedere calitativ al respectivei tehnore­dactări.“
De asemenea,  în cadrul conferinței de presă, reprezentanta societății civile în CSM a făcut mai multe greșeli imposibil de acceptat pentru un posibil ministru al Educației. Am selectat  doar trei dintre expresiile universitarei creștine: „Un fapt care de asemenea l-am remarcat“, „am remarcat și acea scrisoare remarcabilă a celor 20 de profesori“ și cacofoniile „gândesc ca ceea ce este bun în actuala lege (…)“ și „…că Carta Universitară…“. Admirabil, doamna rector! Cu asemenea profesori în învățământul superior românesc și cu asemenea caractere în cele mai înalte organisme de monitorizare a justiției românești, nu putem spune decât că „viitorul sună bine“. Da, dar în altă țară!

Iulia Nueleanu