La 65 de ani, o femeie din comuna Brodina incondeiaza oua pentru Pasti de peste 50 de ani. Maria Halita este paralizata la ambele picioare, incondeiaza oua dupa -reteta- traditionala si lucreaza cate 10-12 ore pe zi la acest mestesug. -Nu sunt in sat atatea gaini care sa faca atatea oua cate am incondeiat eu in viata mea-, se mandreste Maria Halita. Ouale incondeiate de Maria au ajuns peste hotare, in tari precum Suedia, Danemarca, Germania, Franta, Italia si Canada.
Pasiune si daruire
Maria Halita are 65 de ani si locuieste in comuna suceveana Brodina. Femeia locuieste singura intr-o casuta modesta la poalele padurii si este paralizata la ambele picioare. Greutatile nu au ocolit-o de-a lungul vietii, insa femeia nu s-a lasat prada deznadejdii si a continuat sa lupte. A invatat mestesugul incondeierii oualor de la bunica sa si, de peste 50 de ani, zi de zi, Maria -inchistreste- oua. Este o munca migaloasa, pe care putini se incumeta sa o incerce pentru ca presupune rabdare, timp si indemanare desavarsita. Ceea ce este spectaculos in munca Mariei Halita este faptul ca femeia lucreaza numai dupa motive traditionale, iar in fiecare ou pe care il incondeiaza pune multa dragoste si daruire. -Cand am inceput sa incondeiez oua, nu erau atatea vopsele cum exista astazi. Pe vremuri, vopseam ouale cu cozi de ceapa, coaja de mar dulce, branduse… Era frumos, dar foarte greu. Acum folosesc vopseluri din magazin, dar ceara de albine trebuie sa fie curata si naturala si se gaseste numai la crescatorii de albine-, isi aminteste Maria Halita. Pentru ca nu se poate deplasa, femeia sta toata ziua in pat; acolo isi desavarseste munca, cu multa rabdare si pricepere. Asa isi petrece timpul, si nu de o luna-doua, ci de peste 50 de ani, ceea ce este aproape incredibil. Munca aceasta migaloasa a devenit o adevarata meserie pentru Maria Halita, a carei veste s-a dus peste mari si tari. Asa se face ca, daca vorbesti despre incondeierea oualor la Brodina, toate drumurile duc la aceasta femeie iscusita. Pentru ca este singura, iar unicul baiat pe care l-a avut a murit cu ani in urma, Maria Halita si-a dedicat intreaga viata incondeierii oualor. -Ca in orice meserie, ca un lucru sa iasa bine, trebuie facut cu multa dragoste. Ouale pe care le incondeiez sunt deosebite, multa lume spune asta. Primesc comenzi de departe, am lucrat si pentru Suedia, Danemarca, Germania, Franta, Italia si Canada-, marturiseste femeia.
Pe timpuri, ouale incondeiate erau puse la copt in cuptor si miroseau a pasca
Pentru ca incondeiaza oua de mai bine de o jumatate de veac, Maria Halita are o dexteritate in miscari demna de toata invidia. Liniile trasate pe coaja oualor sunt drepte, de parca ar fi lucrate cu rigla, iar modelele sunt intotdeauna originale, respectand in acelasi timp traditia, cu strasnicie. Motivele sunt aceleasi pe care le lucrau gospodinele si pe vremuri: -Calea ratacita-, -Carlige-, -Grebla-, -Ochiul Domnului-, -Crucea Pastii-, -40 de cline-. Si, ca mestesugul sa nu se piarda, Maria a devenit un fel de invatatoare in sat pentru fetele si femeile tinere care doresc sa invete mestesugul. Ucenicia la casa Mariei Halita nu-i costa nimic pe tinerii invatacei, pentru ca femeia este buna si rabdatoare, mereu cu ochii pe lucrul ucenicelor. -Ma supara faptul ca oamenii nu mai pastreaza traditia cand e vorba de incondeierea oualor. Multi fac acest lucru numai pentru bani, le lucreaza repede si neingrijit. Un ou il lucrez uneori si in doua, chiar trei ore daca e vorba de un model mai dificil-, a declarat Maria Halita. Femeia lucreaza acum numai pe oua de rata, pentru ca, spune ea, acestea sunt mult mai rezistente, iar coaja lor se lasa mai usor incondeiata. Si totusi, nostalgia timpurilor trecute continua sa aduca nuante de regret in sufletul artistei. -Pe timpuri, ouale, dupa ce erau lucrate, se puneau la copt in cuptor, laolalta cu pasca si cozonacii. Aroma copturilor patrundea in coaja oualor pe care le ciocneam de sarbatoare – era o adevarata bucurie. In timp, ouale lucrate au fost mai intai golite de miez si au devenit obiecte decorative. Am lucrat mii de oua in viata mea. Nu sunt in sat atatea gaini care sa faca atatea oua cate am incondeiat eu in viata mea-, povesteste femeia. Lucrul este migalos, fiecare ou este mai intai golit de continut si incepe -joaca-. Se traseaza modelul cu chisita inmuiata in ceara de albine curata si fierbinte, apoi oul se cufunda in culoarea cea mai deschisa care va fi pe ou, de obicei galben. Dupa ce zaboveste o vreme acolo, oul se scoate cu grija si se acopera cu ceara segmentele colorate in galben, si se cufunda in alta culoare, mai inchisa… si tot asa, pana la culoarea neagra, care va fi ultima. Oul nu isi arata imediat frumusetea dupa ce este -ametit- in diverse culori si ceara. Cu o carpa umeda, valul de ceara este dat la o parte si se iveste minunea: oul incondeiat cu cele mai frumoase culori si modele din lume, cele bucovinene.
Munca Mariei Halita, exploatata de negustorii de artizanat pe Internet
Cele mai folosite culori la -inchistrit- sunt rosu, maro, negru si galben. Mai tarziu au aparut si modelele -hutanesti- cu negru si rosu, apreciate in toata lumea. Maria mai lucreaza acum si cu alte culori, la cererea clientilor. Ea spune ca a inceput sa foloseasca albastrul in anii *90, cand a primit o comanda ferma din partea unor elvetieni. Alteori, tot la cerere, a incondeiat oua cu steagul Canadei si al Frantei. Un ou lucrat de Maria Halita costa 20.000-30.000 de lei, in functie de lucratura, ceea ce este un adevarat chilipir pentru afaceristii cu obiecte artizanale pe Internet, care castiga bani grei din munca altora si care vand aceste obiecte de pret cu 5-25 de euro. -Strainii plateau mai bine munca asta, dar acum s-au invatat si ei sa traga de pret si sa cumpere la pret de Romania, ca sa le vanda mai departe-, a spus Maria cu amaraciune, pentru ca, dincolo de pasiune, mai sunt si nevoile materiale. Ea traieste de pe urma acestei munci, pentru ca singurul venit pe care il are este pensia de handicap, in valoare de cateva sute de mii de lei. Lucrul este migalos, presupune multa atentie si rabdare, iar fiecare ou se transforma, in mainile Mariei Halita, intr-un mic obiect de arta care poate sta la loc de cinste in casa oricui apreciaza frumosul si traditia bucovineana.
Adina Tibu
Informațiile transmise pe www.curentul.info sunt protejate de dispozițiile legale incidente și pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere, urmate de link activ la articol.
Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea precum și orice modalitate de exploatare a conținutului publicat pe www.curentul.info
